Preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, a scurtat coada a 10 pisici dintr-o singură tăietură. Marţea trecută, bazându-se pe majoritatea PNL din Consiliu, Bolojan a obţinut reorganizarea prin reduceri de personal atât a DGASPC, unul dintre cei mai mari angajatori din Bihor, cât şi a celor 9 instituţii de cultură finanţate de judeţ.

Cum era de aşteptat, s-a lăsat cu scandal: câţiva intelectuali au lansat o petiţie pentru "salvarea" revistelor Familia şi Várad, iar sindicalişti ai DGASPC au protestat în stradă. Fără însă ca şeful CJ să cedeze, ba dimpotrivă, acuzând că, "sub scutul" culturii şi al copiilor cu handicap, în instituţii s-a "belferit", bugetele fiind stoarse în cele mai "creative" feluri.

Pe etape

La scurt timp după preluarea conducerii CJ Bihor, în octombrie, între primele decizii marca Bolojan a fost subţierea aparatului instituţiei. Cu opoziţia UDMR şi PSD, care prin fostul preşedinte Pásztor Sándor şi fostul vice Ioan Mang îşi oploşiseră clientela în organigramă, aceasta a fost redusă de la 195 posturi la 97. "Locurile de muncă trebuie apărate, dar nu pe ale celor care nu muncesc. Aşa se distrug locurile de muncă din privat. Aceşti bani, în loc să se ducă pe investiţii, sunt tocaţi de oameni care nu-şi justifică locurile de muncă", argumenta Bolojan, dezvăluind că existau angajaţi fără obiectul muncii, iar prin rărirea lor se fac economii de 1,2 milioane euro pe an.

În octombrie a urmat "curăţenia" la asociaţiile şi fundaţiile CJ, soldată cu economii de 5,85 milioane lei anual, prin reducerea de la 80 la 25 de angajaţi. O parte dintre aceste structuri, toate ocupate de politruci, au fost desfiinţate (Direcţia Social-Comunitară şi Fundaţia Euroregiunea Bihor - Hajdu Bihar), iar la altele (ADI Ecolect şi Ecoland, Agenţia de Dezvoltare Durabilă şi cea pentru Managementul Destinaţiei, precum şi Parcurile Industriale) personalul a fost redus cu 70%. Asta după ce unii luaseră sporuri pentru proiecte mici şi întârziate, ce riscau chiar pierderea finanţării, bazinele de înot nu sunt construite nici pe jumătate, deşi aveau finanţare, iar Ecoland a cheltuit anul acesta 6 milioane lei pentru ca centrala pe biomasă de la Săcueni să producă electricitate de... 54.000 lei.

10 dintr-o lovitură

Cea de-a treia etapă, de marţea trecută, când doar consilierii PNL au votat reorganizarea instituţiilor subordonate CJ, a stârnit cele mai multe critici, atât din cauza numărului mare al acestora, cât şi a specificului, una fiind "mamutul" DGASPC, iar celelalte, instituţii de cultură. 

De altfel, în preziua şedinţei, redactorul-şef al revistei Familia, Traian Ştef, şi-a anunţat demisia, acuzând că prestigioasa publicaţie fondată de Iosif Vulcan urma să fie "desfiinţată" şi transformată în simplă "gazetă de perete" a Bibliotecii Judeţene, la fel ca omoloaga de limbă maghiară, Várad, înfiinţată în 2016. 

Cu două ore înaintea şedinţei, un grup de sindicalişti din DGASPC s-au strâns în Parcul Traian, cu speranţa că-i vor îndupleca pe consilieri să nu voteze reorganizarea. Degeaba.  

"Aceleaşi metehne"

La fel cum obişnuia ca primar al Oradiei, Bolojan a explicat într-o conferinţă de presă premergătoare motivele reorganizărilor prin care urma ca organigramele celor 10 instituţii să fie reduse cu 14%, de la 1.973 posturi (din care 165 vacante) la 1.553.

Preşedintele a afirmat că, pe de o parte, judeţul avea un minus de 3 milioane euro din cauza căruia timp de două luni nu au fost plătite salariile celor 1.128 angajaţi DGASPC (problemă rezolvată cu alocări de la Guvern şi cu rectificări ale bugetului judeţului), iar pe de altă parte că a constatat "aceleaşi metehne" în cele 10 instituţii: "structuri ineficiente, servicii paralele, personal supradimensionat, administraţii stufoase, cheltuieli nejustificate de personal, care ocoleau organigramele prin contracte cu SRL-uri, cu PFA-uri şi de drepturi de autor". 

Câteva exemple: servicii de pază dublate, cu paznici atât la Şcoala de Arte Francisc Hubic, cât şi la Filarmonică, în aceeaşi clădire, în condiţiile în care ambele instituţii au şi pompieri care prin simpla prezenţă pot asigura paza (desfiinţarea a 15 posturi de paznic salvând 540.000 lei/an); la Centrul pentru Cultura Tradiţională (CJCPCT) doar 5 din 12 angajaţi sunt de specialitate, restul birocraţi, iar la Filarmonică, unul dintre cei 3 directori primeşte şi salarii, şi drepturi de autor pentru "prestaţii artistice".

Cu mâna directorilor

Aşa stând lucrurile, în urmă cu o lună, şeful CJ i-a invitat pe cei 10 directori, toţi puşi de predecesorii săi, să facă propunerile de reorganizare. Rezultatul? La DGASPC urmează să rămână 1.001 posturi din totalul celor 1.128 ocupate, la Muzeul Ţării Crişurilor 101 din 128, la Teatrul Regina Maria 121 din 143, la Szigligeti 109 din 145, iar la Filarmonică 125 din 135. În ce priveşte CJCPCT, acesta fuzionează prin absorbirea de către Şcoala de Arte şi transformarea ambelor instituţii în Centrul Cultural al Judeţului Bihor (care va avea 34 de angajaţi faţă de 48 câţi erau separat). 

De asemenea, revistele Familia (10 posturi) şi Várad (8 posturi) fuzionează prin absorbirea de către Biblioteca Judeţeană, care va avea 60 de angajaţi din cei 80 de până acum (iar revistele 5 şi respectiv 3 redactori). 

Per total, economiile astfel obţinute se ridică la deloc neglijabila sumă de 6 milioane euro pe an.

Destituirea!

Previzibil, în şedinţa CJ, cei 12 reprezentanţi ai UDMR şi PSD s-au opus tuturor reorganizărilor. Liderul grupului UDMR, Borsi Lorand (el însuşi fost angajat al CJ), l-a persiflat pe Bolojan cu folclor producţie proprie, cum că "în Bihor doar betonul primează şi cultura nu contează", iar omologul PSD-ist, Felix Cozma, că face "ce n-a făcut nici Imperiul Austro-Ungar", desfiinţând revista Familia, "o emblemă a judeţului Bihor, o emblemă a României".

Cel mai vehement a fost liderul sindicatului Pro As al DGASPC, Adrian Marcu, care a afirmat că este de neimaginat concedierea a 259 de angajaţi (deşi, de fapt, vor fi disponibilizaţi 127), fiindcă cei rămaşi nu vor face faţă. El s-a plâns că directoarea Camelia Gaciu nu i-a pus la dispoziţie proiectul de reorganizare şi a cerut destituirea acesteia, deoarece "se vehiculează că specialişti şi persoane incomode vor fi înlăturate", pe când protejaţii conducerii vor fi păstraţi.  

Fără să intre în polemici în şedinţă, Bolojan a precizat că peste 6 luni va analiza şi activitatea directorilor, urmând să renunţe la cei care nu vor asigura servicii de calitate.  

Concursuri cu scandal

Şeful CJ a dezvăluit public câteva din "artificiile" prin care şi la DGASPC s-au tocat banii: păstrarea şefilor centrelor de plasament deşi aceste posturi au fost desfiinţate prin lege anul trecut (aşa încât persoanele respective au continuat să încaseze sporuri de 2.000 lei/lunar), ori specularea sporurilor pentru munca la final de săptămână (în zilele lucrătoare în centre aflându-se 2-3 angajaţi, dar câte 5 sâmbăta şi duminica, pentru sporul de 100% pentru "sacrificiul" în zilele de repaus). 

BIHOREANUL a aflat şi altele, cum ar fi, de pildă, faptul că în instituţii domneşte "familismul", zeci de angajaţi fiind soţi-soţii, precum şi conflictele de interese. O inspectoare a DGASPC, de exemplu, este soţia managerului Fundaţiei Alsterdorf, care a încasat de la instituţie 410.000 lei numai în luna august. La fel e şi în instituţiile de cultură, plin de "reciprocităţi": fiica redactorului şef al revistei Familia, Traian Ştef, fost director al Bibliotecii, a fost angajată muzeograf la Muzeul Ţării Crişurilor, iar nora directorului MŢC, Aurel Chiriac, angajată la Bibliotecă, unde şi-a plasat soţia şi şeful Direcţiei de Cultură, Lucian Silaghi. 

Aşa că, întemeiat, şi angajaţii DGASPC, şi cei ai instituţiilor de cultură îşi pun întrebarea dacă nu cumva "piloşii" vor câştiga şi concursurile pe post care vor urma. "Reducerile de personal sunt dureroase, dar dacă le faci incorect sunt scandaloase", i-a avertizat Bolojan pe directorii care vor organiza concursurile. Şi n-ar fi de mirare ca unii să nici nu apuce evaluările promise peste o jumătate de an...  

UDMR vs BOLOJAN 
La Tribunal pentru cultură

Supărat că redacţia revistei Várad, înfiinţată în 2016, va fi înglobată în structura Bibliotecii Judeţene, la fel şi cea a revistei Familia, şi că angajaţii acesteia, care printr-o fundaţie primesc şi bani de la Budapesta, s-ar fi mulţumit cu un buget micşorat, dar fără a-şi pierde personalitatea juridică, preşedintele UDMR Bihor, Cseke Attila, a anunţat că formaţiunea va deschide o acţiune în instanţa de contencios administrativ.

Cseke a afirmat despre reorganizarea celor două reviste că "ni se pare nu numai nedreaptă, dar şi nelegală", încălcând Legea transparenţei decizionale fiindcă proiectele nu au fost puse în dezbatere publică timp de 30 de zile, iar pe site-ul CJ Bihor au fost postate doar cu o seară înaintea şedinţei în care au fost votate.