Pe 26 aprilie, de Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale, comuna Budureasa a găzduit un eveniment cu valoare simbolică și, în același timp, cu miză practică pentru viitorul patrimoniului local: lansarea oficială a Asociației Custozilor de Cunoștințe și Expresii Culturale Tradiționale din Țara Beiușului, o inițiativă fără precedent la nivel național, care propune un nou mod de a privi tradiția - nu doar ca memorie, ci ca resursă vie, protejabilă și generatoare de dezvoltare.
Asociația a luat naștere în cadrul proiectului-pilot „Sprijinirea sustenabilității culturale și revitalizare economică în Regiunea Țara Beiușului din România prin protecția și promovarea cunoștințelor tradiționale și a expresiilor culturale tradiționale”, derulat sub egida Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), cu sprijinul ORDA, OSIM și al avocatei specializate în dreptul proprietății culturale intelectuale Monica Boța Moisin.
Proiectul, desfășurat pe parcursul a 14 luni, a implicat Municipiul Beiuș și comunele Budureasa, Buntești, Căbești, Lunca, Remetea și Rieni, punând bazele unui model de sustenabilitate culturală în care tradițiile, meșteșugurile și cunoștințele locale devin patrimoniu protejat juridic și motor de dezvoltare durabilă.
O titulatură nouă: „custode”
Una dintre noutățile conceptuale aduse de inițiativă este chiar termenul de custode, utilizat pentru cei care păstrează, transmit și apără acest patrimoniu viu, care nu este doar o denumire simbolică, ci o asumare.
Custozii sunt cei care veghează asupra unor expresii culturale precum Lada de Zestre de Budureasa, Cojocul Binșenesc, Sumanul de Sârbești, ouăle împistrite de Drăgoteni, cârpa de după cap de Țara Beiușului, varul de Țara Beiușului și multe altele - valori pe care noua asociație își propune să le promoveze și, acolo unde este posibil, să le protejeze inclusiv prin instrumente juridice precum indicațiile geografice.
Sub deviza „Resurse vii care inspiră prezentul și modelează viitorul”, asociația propune o schimbare de paradigmă: tradiția nu ca relicvă, ci ca viitor.
Un eveniment construit ca manifest cultural
Lansarea oficială nu a fost doar o ceremonie, ci un adevărat manifest identitar.
Programul a debutat cu primirea invitaților, o scurtă slujbă religioasă, momentul de deschidere și prezentarea custozilor, urmate de discursuri și de prezentarea proiectului. În partea a doua, evenimentul a primit forma unei șezători tradiționale, cu momente poetice, muzicale, obiceiuri de primăvară, cântec și joc tradițional -o punere în scenă a ideii că patrimoniul imaterial trebuie trăit, nu doar explicat.
Au luat cuvântul reprezentanți ai asociației, invitați și promotori ai demersului, între care muzeograful Cristian Țoța (foto), președinta asociației Dorina Hanza și membri fondatori ai noii structuri. Decorul și momentele culturale tradiționale specifice Șezătorii, au fost pregătite și coordonate de Sabina Agafia Magda cu sprijinul domnului Nelu Nistor, Custozi din Budureasa.
Mesajul primarului: tradiția poate fi protejată juridic
În intervenția sa, primarul comunei Budureasa, Adrian Magda (foto jos), a subliniat caracterul inovator al proiectului și rolul său pentru întreaga Țară a Beiușului.
Acesta a evidențiat faptul că, poate pentru prima dată, tradițiile, meșteșugurile și cunoștințele moștenite din bătrâni sunt privite și din perspectiva protecției juridice, nu doar a conservării.
Un punct esențial al discursului său a fost recunoașterea faptului că Țara Beiușului este prima zonă din România care dispune de o Strategie de Proprietate Intelectuală și Sustenabilitate Culturală, un demers deja prezentat ca exemplu la Geneva, la sediul OMPI.
Primarul a vorbit și despre ambiția constituirii unui Nucleu de Sustenabilitate Culturală, care să transforme tradițiile în resursă de dezvoltare locală.
Un exemplu concret este demersul deja pregătit pentru protejarea Lăzii de Zestre de Budureasa prin indicație geografică.
Mesajul central al discursului său a fost simplu și puternic: patrimoniul viu trebuie apărat, nu doar admirat.
Ana Florea: „Tradiția nu este trecut. Este viitor.”
Între vocile definitorii ale acestei inițiative se află Ana Florea, inițiator, custode și unul dintre principalii promotori ai asociației.
În interviul acordat în cadrul evenimentului, aceasta a sintetizat poate cel mai limpede miza proiectului.
„Asociația s-a născut și din dorința de a dezvolta instrumente concrete de protecție juridică pentru ceea ce am moștenit de la înaintașii noștri. Nu vorbim doar despre conservare, ci despre punerea în valoare a unui patrimoniu viu.”
Pentru Ana Florea, rolul custodelui merge dincolo de păstrare, este un rol de responsabilitate culturală.
„Folosim termenul de custode ca o titulatură unică, poate chiar singulară la nivel național, pentru că exprimă exact acest rol: păstrător, protector și promotor.”
Poate cea mai importantă afirmație a sa a fost însă aceasta: „Tradiția nu este trecut, ci viitor”, propoziție care poate rezuma întreaga filosofie a asociației.
De la memorie locală la model național
Dincolo de caracterul festiv, lansarea Asociației Custozilor transmite ceva mai profund: o comunitate încearcă să își transforme moștenirea culturală în model de dezvoltare.
Nu ca exercițiu nostalgic, ci ca proiect. Faptul că un astfel de demers s-a născut în Țara Beiușului, într-o regiune unde tradiția încă respiră organic, nu pare întâmplător.
Este poate firescul unui loc care a înțeles că patrimoniul nu înseamnă doar ce păstrezi din trecut, ci și ce construiești cu el pentru viitor, iar lansarea din 26 aprilie ar putea rămâne mai mult decât data nașterii unei asociații, ar putea fi începutul unei noi forme de a gândi cultura vie în România.
Kovacs Zoltan