Statul român perpetuează de aproape doi ani o nedreptate flagrantă. O lege promulgată în vara anului 2021 oferă compensaţii băneşti şi alte facilităţi pentru urmaşii persoanelor persecutate din motive etnice de regimurile instaurate între anii 1940-1945, dar acestea rămân pe hârtie.
Motivul? Aplicarea ei a fost amânată de atunci de două ori, deşi între timp sunt legiferate sau menţinute privilegii pentru alte categorii speciale.
"Statul nu vrea"
"Statul nu vrea să plătească pensiile pentru urmaşii refugiaţilor", a reclamat BIHOREANULUI o pensionară ai cărei părinţi au fost nevoiţi să se refugieze în timpul ocupaţiei horthiste asupra Ardealului de Nord, după Dictatul de Viena, referindu-se la prevederile Legii 154/2021 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 1945 din motive etnice.
"În iulie 2021 am depus dosarul la Casa de Pensii Bihor şi am primit hotărârea prin care mi s-a aprobat, doar că ulterior, tot în 2021, s-a dat o Ordonanţă de Guvern prin care s-a amânat plata pensiilor de urmaş până în ianuarie 2023", a explicat femeia. Acelaşi lucru s-a întâmplat, ulterior, printr-o nouă Ordonanţă de Urgenţă, potrivit căreia plata pensiilor de urmaş ale acestor persoane a mai fost prorogată, încă o dată, urmând să se facă doar de la 1 ianuarie 2024.
"Problema e că, pe lângă bani, nu ni se acordă nici drepturile de care ar trebui să beneficiem. Trebuia să primim medicamente gratuite (cele româneşti) şi un procent mai mare de compensare la celelalte. Mai sunt şi alte facilităţi, între care să nu plătim impozite, să avem reduceri la călătoriile cu trenul, câte un bilet de tratament, dar nu beneficiem de ele", a explicat femeia, fostă educatoare.
Aceasta a mai precizat că suma de care urma să beneficieze nici măcar nu era mare, jumătate din pensia pe care a avut-o tatăl său, adică aproximativ 750 lei lunar, iar beneficiarii legii sunt puţini şi în vârstă, deci nu toţi vor apuca plăţile.
"Din păcate, este adevărat"
"Problema e aceeaşi la nivel naţional", afirmă, contactat de BIHOREANUL, directorul Casei Judeţene de Pensii, Laurenţiu Ţenţ. "Din păcate, este adevărat, statul nu plăteşte aceste drepturi urmaşilor persoanelor persecutate din motive etnice. În Bihor, ca în alte judeţe învecinate, este vorba despre urmaşii persoanelor care s-au refugiat după ce Ardealul de Nord a intrat sub administraţie horthistă", a mai spus Ţenţ.
Acesta a afirmat că prin aşa numite "ordonanţe trenuleţ" emise în 2021 şi apoi în 2022 (OUG 130/2021 şi 168/2022), a fost amânată aplicarea unor prevederi legislative privind drepturi băneşti ale mai multor categorii socio-profesionale.
"Guvernul a invocat necesităţi bugetar-fiscale şi a prorogat drepturi nu doar pentru urmaşii refugiaţilor, ci şi pentru funcţionari publici, militari, cadre didactice şi alţii. Noi, la nivelul CJP Bihor, am emis hotărâri pentru recunoaşterea drepturilor urmaşilor refugiaţilor, dar acestea nu se plătesc în baza ordonanţelor trenuleţ", a spus directorul.
Potrivit lui Ţenţ, în Bihort, în această situaţie se află aproximativ 11.000 de persoane beneficiare ale Legii 154/2021.
Nici compensaţii la medicamente
Prin cele două ordonanţe, beneficiarii legii au rămas, timp de doi ani, nu doar fără pensiile de urmaş, ci şi fără celelalte drepturi, cum sunt scutirea de plata impozitului pe locuinţă ori compensarea la achiziţia de medicamente.
"În mod normal, urmaşii refugiaţilor ar putea să cumpere medicamente la preţuri compensate, dar din cauza OUG 130/2021 şi OUG 168/2022 nu pot, practic, să beneficieze de compensaţii", spune directorul Casei Judeţene a Asigurărilor de Sănătate Bihor, Dorel Dulău.
Unii amânaţi, alţii speciali
Revoltător e că, în timp ce OUG 130/2021 şi 168/2022 au invocat ca motiv al prorogării plăţii drepturilor pentru urmaşii refugiaţilor "obiectivele din PNRR cu privire la necesitatea reducerii distorsiunilor şi stimulentelor fiscale" şi "un impact suplimentar asupra bugetului general consolidat care afectează sustenabilitatea finanţelor publice", statul continuă să achite adevărate privilegii pentru alte categorii socio-profesionale.
Între acestea pot fi enumerate pensiile speciale de care beneficiază aproximativ 200.000 persoane din magistratură sau Poliţie, dar şi majorările salariale acordate aleşilor locali, în legătură cu care chiar săptămâna trecută CCR a stabilit că sunt constituţionale, aşadar vor creşte cu o medie de 2.000 lei lunar. Doar din această diferenţă ar putea fi plătite între trei şi şase pensii pentru urmaşi ai refugiaţilor...