- Oradea și-a modernizat termoficarea centralizată începând din 2009, prin proiecte ce cumulează peste 300 milioane euro, cofinanțate în cea mai mare parte din fonduri europene
- Investițiile de circa 1.400 euro pe cap de locuitor au redus cu peste 75% emisiile de CO₂ și aproape au înjumătățit pierderile din rețea
Investițiile în producerea și transportul energiei termice, cofinanțate din fonduri structurale, au îmbunătățit radical serviciile operatorului de termoficare în Oradea. De 10 ani, sistemul n-a mai avut avarii majore.
„Înainte de modernizarea CET-ului eram ca bucureștenii, rămâneam și două săptămâni fără apă caldă sau încălzire în plină iarnă. Acum, așa ceva nu se mai întâmplă. Dar fără fondurile europene nu am fi reușit asta”, spune primarul Florin Birta.
Pariul cu termoficarea
La sfârșitul anilor 2000, Primăria Oradea, cu Ilie Bolojan proaspăt instalat „la butoane”, a luat o decizie strategică: păstrarea termoficării moștenite din comunism. Introducerea gazului era incertă, iar trecerea pe un sistem de încălzire cu centrale de apartament depășea bugetul orădenilor abia ieșiți din tranziția către piața liberă. „Păstrarea sistemului centralizat în cartierele de blocuri - pentru că zonele de case se pot încălzi cu gaz - s-a dovedit un pariu câștigat”, spune actualul primar, Florin Birta.
Din 2009, municipalitatea a investit în sistemul centralizat peste 300 milioane euro, majoritatea din fonduri europene. „Înainte, cenușa vechiului CET (foto) acoperea mașinile și iarna fumul acoperea orașul. Astăzi, emisiile de CO₂ au scăzut cu peste 75%, rețeaua primară a fost reabilitată în proporție de circa 90%, cea secundară cam 40%, iar aportul energiei geotermale în obținerea agentului termic este de 12,46%”, spune Birta.
Investițiile în sistem, de circa 1.400 euro pe locuitor, n-ar fi putut fi făcute din bugetul local. „Oradea a fost printre primele orașe din țară care au atras fonduri europene pentru modernizarea termoficării”, arată primarul. Numai în ultimii 5 ani, operatorul a racordat 5.000 de apartamente, ajungând la 73.305 de apartamente, 4.044 case și 1.879 instituții publice și agenți economici. Sistemul deservește peste 70% din populația orașului.
O turbină de avion
Primul mare proiect, de circa 70 milioane euro, a vizat înlocuirea vechiului cazan pe cărbune cu o turbină pe gaze de 45 MWe (electrici), un cazan recuperator de 50 MWt (termici) și un acumulator de 8.500 metri cubi. Peste 70% din energia utilă provine din cogenerare de înaltă eficiență, turbina producând căldură și electricitate. Anul trecut, societatea a încasat 276 milioane lei din căldură și 117,4 milioane lei din electricitatea vândută.
Finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013, proiectul s-a finalizat în 2016 cu închiderea definitivă a cazanului pe cărbune. „Modernizarea centralei a redus mult atât poluarea, cât și numărul angajaților. Dacă înainte în CET lucrau cam 1.000 de oameni, în fum și praf de cărbune, și încă vreo 200 la rețele, astăzi toată societatea are cam 540 de angajați, la salopetă curată”, spune fostul inginer de producție, acum pensionar, Vilhelm Bauman (foto).
„Numai cartea tehnică a centralei ocupă o încăpere. Fiecare biblioraft trebuia făcut în 5 exemplare, dintre care unul ne rămânea nouă, cu toate filele numerotate și semnate de mână”, își amintește șeful Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională din Primăria Oradea, Marius Moș. Astăzi, proiectele se depun online, iar efortul de atunci a fost o școală bună pentru atragerea fondurilor europene...
Întâi magistralele...
În paralel, municipalitatea s-a concentrat pe pierderile de pe magistralele dintre CET și punctele termice, multe vechi de peste 25 de ani. În 2008, pierderile se ridicau la aproape 40%, iar în 2014 numărul intervențiilor pentru avarii ajunsese la 1.041, adică aproape trei spărturi pe zi!
Lucrările au început cu magistralele 1, 3 și 2, care alimentează marile cartiere. În prima etapă, derulată în perioada 2014-2015 prin POS Mediu, investiția de 14,2 milioane euro a vizat înlocuirea a 17,5 kilometri de magistrale. În etapa a doua, desfășurată între 2018 și 2019 prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, au fost înlocuiți alți 20,2 kilometri de rețea primară, printr-o investiție de 25,9 milioane euro.
În urma lucrărilor, pierderile au scăzut de la 39% în 2008 la 22,08% în 2025, față de circa 17% într-un sistem performant.
... apoi conductele secundare
În paralel cu magistralele, municipalitatea a investit 11,1 milioane euro în 10 puncte termice, între 2021 și 2023, prin Programul Termoficare 2019 - 2027. Au fost modernizate 4 PT-uri din cartierele Rogerius, Ioșia și Nufărul, iar alte 6 din centrul orașului și zona Ceyrat au fost înlocuite cu module termice la nivel de scară, care permit reglarea temperaturii și pornirea ori oprirea agentului termic la nevoie.
Iar lucrurile nu s-au oprit aici. Etapa a III-a de reabilitare a rețelelor, derulată în perioada 2022-2025 prin POIM și Programul Dezvoltare Durabilă (30 milioane euro), a modernizat 24,4 kilometri de rețea primară și, în premieră, 1,5 kilometri de rețea secundară. Tot atunci, 5 puncte termice din zonele Parcul 1 Decembrie, Magheru și Velența au fost înlocuite cu 39 de module.
Finanțată prin Fondul pentru Modernizare, un alt program al Uniunii Europene, alimentat din certificate de emisii, etapa a IV-a (47 milioane euro), care începe anul viitor, va viza încă 30 de kilometri de conducte secundare dintre blocuri, cu 19 puncte termice. La licitația în curs au fost depuse 5 oferte. „Contractul de proiectare și execuție ar putea fi semnat până la sfârșitul anului”, spune șeful DMPFI, Marius Moș (foto).
Punct cu punct
Direcția de Proiecte a atras fonduri nerambursabile și pentru punctele termice dintre blocuri, cu instalații vechi de 50 de ani și greu de reglat.
În perioada 2015-2017, prin Programul Termoficare au fost modernizate 7 PT din Rogerius, Nufărul și Cantemir (5,8 milioane euro) și alte 22 din Velența și Nufărul (4,5 milioane euro). PT 113 din Rogerius a fost reabilitat prin Programul Operațional Regional (0,7 milioane euro), iar PT 902 de la Liceul cu Program Sportiv prin EEA Grants - RONDINE (0,9 milioane euro).
Acesta din urmă a fost adaptat la apa geotermală. În prezent, apa extrasă din zona Universității încălzește Liceul Sportiv și consumatorii din apropiere, apoi este transportată în cartierul Ceyrat și reinjectată la circa 2,7 kilometri adâncime, pentru protejarea zăcământului.
Oradea geotermală
Municipalitatea a extins utilizarea apei geotermale în întreg cartierul Nufărul printr-un proiect finalizat în 2025, finanțat prin POIM 2014 - 2020 (20,4 milioane euro). Investiția a cuprins o centrală cu pompe de căldură, un foraj de 2.878 metri, 11 km de rețea primară și 278 de module termice, aduse la nivel de scară.
Prin alte două proiecte EEA Grants, finanțate de Islanda, Liechtenstein și Norvegia, Primăria a pus în funcțiune stația Oradea Arena, care alimentează sala polivalentă și zonele vecine (3,6 milioane euro), și a extins folosirea apei pentru încălzirea locuințelor din Calea Aradului - Oneștilor (3,8 milioane euro).
„Aportul energiei geotermale în producerea agentului termic a crescut de la circa 2% în 2008 la 12,46% în 2025”, spune Călin Ungur (foto), directorul societății Termoficare Oradea, cea care administrează sistemul. Ținta operatorului este creșterea treptată la 30%...
Un CET „deștept”
Modernizarea producției s-a încheiat în aprilie 2026, prin înlocuirea cazanului vechi din 1966, de 70 MWt, și a turbinei pe abur de 25 MWe, neconforme cu normele de mediu. Noua instalație, pusă în funcțiune iarna trecută, are patru motoare de câte 7,5 MWe și 6 MWt și două cazane de câte 25 MWt.
Sistemul este modular. „Fiecare cazan și fiecare motor termic poate porni independent, când este nevoie, asigurând flexibilitatea sistemului”, explică directorul Călin Ungur.
Ultima investiție, finanțată prin Programul Termoficare, a presupus alți 41 milioane euro. Noile instalații vor reduce emisiile cu circa 18.000 tone CO₂ anual și vor crește eficiența producerii energiei din gaze de la circa 60% la peste 80%.
Pentru tranziția verde, municipalitatea pregătește pe strada Matei Corvin și un parc fotovoltaic (77 milioane lei), menit să asigure consumul electric al centralei. O soluție de optimizare semnificativă a costurilor, tot cu cofinanțare nerambursabilă, chiar dacă „numai” 20%. Semn că banii europeni, folosiți inteligent, contribuie la prosperitatea comunităților...
MODERNIZAREA ȘI PREȚUL
O scumpire mai lentă
Orădenii și-ar fi dorit ca investițiile făcute în CET să se vadă mai mult în prețul încălzirii. „Niciodată nu am spus că prețul de la termoficare va scădea. Am spus că va putea fi ținut în anumite limite care să fie suportabile pentru populația municipiului Oradea”, spune primarul Florin Birta. Edilul afirmă că s-a ținut de cuvânt. Potrivit acestuia, centrala orașului avea în primăvară „cel mai scăzut preț de producție al gigacaloriei din țară”, de 638 lei, și cea mai mică subvenție locală, „de circa 20%, față de peste 40% în alte orașe”. Orădenii plătesc 498 lei/Gcal, iar diferența de 140 lei este acoperită de la bugetul local.
Administrația nu a ales să transforme toate economiile obținute prin cogenerare, prin reducerea pierderilor și prin atragerea finanțărilor nerambursabile într-o subvenție tot mai mare, care să ieftinească artificial factura pe termen scurt. O parte importantă a resurselor a fost direcționată spre înlocuirea conductelor, modernizarea punctelor termice, extinderea utilizării apei geotermale și instalarea unor capacități de producție mai eficiente.
Pentru orădeni, beneficiul nu se vede doar în factura unei singure luni. Investițiile înseamnă mai puține avarii, pierderi mai mici, reducerea poluării și un sistem mai puțin vulnerabil la viitoarele creșteri ale prețului gazelor și certificatelor de emisii.
Co-finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate în acest material aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru conținutul prezentat.
#cohero4eu #cohesionpolicy #politicadecoeziune
