Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor prilejuieşte efecte bizare. Dacă unii români cred că autorităţile vor de fapt să afle pe câţi i-ar putea trimite la război, politicienilor maghiari le e teamă că ponderea minorităţii poate să scadă sub praguri care le-ar slăbi puterea de a negocia nu doar noi drepturi pentru conaţionali, cât mai ales funcţii pentru ei înşişi.

În Oradea, pentru prima oară în ultimii 30 de ani, în care s-au desfăşurat trei recensăminte, UDMR şi PPMT şi-au deschis propriile centre de recenzare, paralele celor oficiale, ca să înregistreze cât mai mulţi etnici maghiari, în prima etapă cu voluntari la autorecenzare, apoi cu recenzori de teren. Pentru că n-a reuşit cât şi-a propus, şeful UDMR Bihor acuză Primăria că persecută maghiarii, ameninţând-o cu Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării... 

14 oficiale + 3 de partid

Din 13 martie, în România a început Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (RPL), amânat de pandemie cu un an, ca în toate statele UE. Pentru a obţine datele necesare politicilor publice, RPL vizează numărarea populaţiei din fiecare oraş şi comună şi aflarea indicatorilor socio-demografici fundamentali: sexul, vârsta, starea civilă, educaţia şi ocupaţia oamenilor, plus structura fondului locativ.

Pentru prima oară, RPL are loc în două etape, în prima, până în 27 mai, fiecare cetăţean putând accesa platforma recensamantromanania.ro, singur sau ajutat în centre de autorecenzare asistată (ARA), pentru a completa chestionarele în română, engleză sau în limbile minorităţilor. Apoi, până în 17 iulie, persoanele care nu s-au autorecenzat vor fi căutate acasă de recenzori cu tablete securizate, pentru ca informaţiile să ajungă pe platforma RPL fără a fi "deviate" către alte baze de date ori dispozitive de stocare.

Pentru partidele maghiare, însă, cel mai important detaliu e etnia. Politicienii UDMR insistă ca maghiarofonii să-şi declare apartenenţa etnică, iar ca să aibă siguranţa că numără cât mai mulţi, în Oradea şi-au deschis, pe lângă cele 14 oficiale, propriile centre de autorecenzare atât UDMR, la sediul din Pasajul Vulturul Negru şi pe Şirul Canonicilor, cât şi PPMT, pe strada Jean Calvin.

UDMR le-a promovat intens pe pagina sa de Facebook (RMDSZ Bihar Megye). La fel, PPMT a chemat la birourile partidului maghiarii din Oradea, ba a şi lansat un site pentru a-i încuraja să se autorecenzeze - magyarnaklennijo.ro (adică e bine să fii maghiar) -, avertizând să nu înceapă răspunsurile la chestionare până nu-şi declară întâi etnia şi limba.

Alba-neagra

"Am aflat despre centrul din Pasaj şi am mers acolo pentru autorecenzare. Apoi m-am gândit că datele mele ar putea fi folosite în scop politic", a mărturisit o orădeancă BIHOREANULUI, care miercurea trecută a vrut să vadă cum funcţionează lucrurile.

Doar că reporterii n-au fost bineveniţi. Deşi pagina de Facebook le e plină de îndemnuri ca orădenii să se autorecenzeze inclusiv la partid, unii reprezentanţi ai organizaţiei au negat că acolo s-ar desfăşura vreo activitate de autorecenzare. "N-am auzit de aşa ceva", au susţinut două persoane aflate la primul etaj al Palatului Vulturul Negru. 

La următorul, alt voluntar a confirmat, însă, că "acordă ajutor" pentru autorecenzare. "Până acum două săptămâni erau cozi, acuma nu mai trebuie programare prin telefon", a explicat bărbatul. Reporterii n-au apucat, totuşi, să afle cum decurge concret asistarea persoanelor. O secretară l-a oprit pe guraliv, şi-a anunţat şeful, iar apoi i-a poftit "în biroul dlui Szabó Ödön".

Maghiari "peste tot" 

"E vreo problemă?! Am făcut publice aceste centre pe toate site-urile. Au fost şi români care au venit", a spus preşedintele executiv al UDMR Bihor, refuzând însă, în ciuda insistenţelor, să precizeze numărul voluntarilor şi al persoanelor asistate de aceştia. "Nu ţinem evidenţa", a zis el, susţinând totodată că reprezentanţii UDMR nu trebuie atestaţi ca operatori de date personale şi nici nu semnează acorduri de confidenţialitate, ca recenzorii oficiali, pentru că "nu înregistrează nicăieri, în alte baze de date, datele persoanelor pe care le ajută".

Potrivit politicianului, UDMR a înfiinţat propriile centre de autorecenzare pentru că "în Oradea legea nu se respectă", iar maghiarii nu au garanţia că sunt recenzaţi corect. "Cu siguranţă suntem peste 20%, întrebarea e dacă vom fi număraţi corect", a aruncat Szabó Ödön (foto)

El acuză Primăria că a angajat persoane vorbitoare de limbă maghiară în doar 4 dintre cele 14 centre ARA din Oradea, deşi "asistare înseamnă că peste tot acolo unde intră un cetăţean de etnie maghiară el trebuie ajutat să completeze în limba maternă chestionarele, deci peste tot trebuia să existe o persoană care să cunoască limba maghiară". Or, verificări făcute de "colegi" ar fi relevat că doar într-un singur centru recenzorul "a comunicat în limba maghiară". În care anume, nu-şi aminteşte. 

"Ar însemna că suntem mai proşti" 

Szabó susţine că Primăria a încălcat legea pentru a discrimina maghiarii refuzând să-i angajeze în centrele ARA şi împiedicând angajarea ca recenzori de teren a cel puţin 60 de etnici maghiari. Pentru a-i ajuta, zice şeful UDMR Bihor, "noi am depus o solicitare la Primărie, dar numai 9 sau 10 au fost selectaţi". Or, asta ar fi discriminare. 

Normele Institutului Naţional de Statistică, zice el, prevăd că acolo unde "ponderea persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este semnificativă", acestea trebuie să primească la evaluările pentru angajare, din oficiu, 20 de puncte în plus. "Dacă din 100 înscrişi 75 sunt români şi 25 maghiari, iar aceşti 25 primesc şi 20 de puncte în plus, atunci nu pot fi selectaţi numai 6. Matematic e imposibil. Asta ar însemna că suntem mai proşti de X ori (n.r. – decât românii), pentru că nici procentajul nu ni-l atingem chiar şi cu avantajul de 20 de puncte", a spus, şocant, şeful UDMR Bihor.

Szabó susţine că Primăria se face vinovată şi de alte două abuzuri: nu a mai primit cererile unor etnici maghiari care voiau să fie recenzori, "pretextând că a expirat termenul limită pentru înscrieri", iar preşedintele UDMR Oradea, Botházi Nándor (foto), nu a fost acceptat ca observator în Comisia locală pentru RPL, ambele motive determinând UDMR Bihor să facă plângeri.
 
Reclamaţii după reclamaţii

Chiar dacă preşedintele executiv al UDMR a refuzat să le prezinte, BIHOREANUL a intrat totuşi în posesia sesizărilor, ce vădesc o reală obsesie etnicistă.

Două din ele au fost trimise pe 30 martie, una fiind semnată de şeful UDMR Oradea, care atenţiona Primăria că "doar în 3 centre este îndeplinită procedura de asistare în limba maternă", deşi ar trebui în toate cele 14, aşa că a cerut ca asistarea în limba maghiară, prin prezenţa fizică a unui maghiarofon, să fie asigurată în cel puţin 5 centre, din cartiere unde "comunitatea maghiară este concentrată în proporţie covârşitoare" (Centru, Velenţa, Rogerius, Nufărul şi Episcopia). O altă petiţie, semnată de şeful UDMR Bihor, informa Primăria că partidul l-a împuternicit pe Botházi ca observator în Comisia locală de recensământ.

Cel mai ascuţit ton îl are, însă, un memoriu adresat de Szabó pe 9 mai primarului Florin Birta şi şefei Direcţiei Judeţene de Statistică, cu şase capete de acuzare. Politicianul a acuzat că "pe site-ul Primăriei nu s-a postat niciun anunţ dedicat persoanelor interesate să devină candidaţi la recensământ", astfel că "doar un cerc restrâns a avut acces la această informaţie, ceea ce este o discriminare care ar putea fi cercetată de CNCD", că din 21 februarie, "pe motiv că termenul a expirat, Primăria a refuzat să înregistreze cererile de înscriere a persoanelor care au dorit să devină recenzori", şi că municipalitatea a comunicat "date incorecte" privind asigurarea asistării etnicilor maghiari în centrele ARA, susţinând, contrar afirmaţiilor lui  Botházi (care vorbea de 3 centre), că doar "în una singură persoana a putut comunica în limba maghiară". 

Şeful UDMR Bihor a acuzat şi "lipsa transparenţei în recrutarea, evaluarea şi selectarea" recenzorilor, "lipsa informării privind recensământul în limba minorităţii", susţinând că pe site-ul oraşului nu există link către platforma RPL şi că Primăria n-a distribuit materiale în "şcoli, grădiniţe, gară, cămine de bătrâni etc", plus că nu l-a acceptat pe Botházi ca observator din partea UDMR în Comisia locală de recensământ.

"Nu înţelegeau" 

BIHOREANUL a verificat plângerile UDMR, aflând că neacceptarea lui Botházi Nándor în Comisia municipală RPL a fost decisă după ce DJS a primit clarificări de la INS: întrucât acesta este preşedinte al UDMR Oradea, dar şi, ca subprefect, vicepreşedinte al Comisiei judeţene RPL, aceste calităţi sunt "în opoziţie cu cea de observator". Or, "statutul de observator presupune să fie reprezentată o organizaţie neguvernamentală care supraveghează procesul de recensământ fără a interveni în niciun fel în organizarea şi desfăşurarea recensământului".

"UDMR face tot felul de reclamaţii, dar nu are dreptate. Au avut pretenţii să fie puşi recenzori candidaţii lor şi au amestecat politica în recensământ. Nu ştiu de ce se bagă un partid într-o chestiune tehnică", a declarat BIHOREANULUI Dana Paşc (foto), directoarea DJS Bihor proaspăt pensionată, afirmând că selectarea recenzorilor s-a făcut "100% legal". Primăriile, deci şi cea din Oradea, au întocmit liste cu persoane eligibile conform OUG 19/2020, care se referă la "personalul din primării, prefecturi, consiliile judeţene, instituţii deconcentrate, personal didactic, specialişti în economie şi informatică, precum şi din rândul pensionarilor, studenţilor şi altor categorii", cu condiţia să fie cetăţeni români, majori şi fără cazier. 

Potrivit reprezentanţilor DJS Bihor, Primăria Oradea, care publicase un anunţ de recrutare la începutul anului, a trimis Direcţiei, pe 21 februarie, o listă cu 359 persoane înscrise până la termenul limită de 18 februarie. "După ce i-am instruit, i-am evaluat. Mai multe persoane, inclusiv de etnie maghiară, au renunţat în timpul instruirii, pentru că nu înţelegeau, aşa că au rămas 288 de persoane, dintre care 247 au întrunit punctajul minim. Ulterior, am predat lista Comisiei locale Oradea, care a selectat, în ordinea punctajelor, 196 de persoane pentru a le întocmi contracte de prestări servicii ca recenzori", a explicat directorul executiv al DJS, Gabriel Borbandi (foto), el însuşi pe jumătate maghiar. De altfel, niciun candidat respins n-a contestat rezultatele testării.

"Acuzaţii false"

Pe de altă parte, reprezentanţii Primăriei au pus la dispoziţia BIHOREANULUI documente ce atestă că instituţia a publicat anunţul de recrutare a recenzorilor, a afişat (inclusiv la sediu şi pe site-ul instituţiei) şi plătit zeci de materiale în limba maghiară în Bihari Napló şi pe site-ul erdon.ro. 

"Nu aveam o obligaţie legală în acest sens, dar am făcut-o pentru că respectăm toţi cetăţenii", a declarat o funcţionară implicată în organizarea RPL la nivel local, adăugând că, de altfel, Oradea e singura reşedinţă de judeţ cu un grad de autorecenzare peste 50%. "Este jignitor să vină UDMR cu acuzaţii false. Primăria a făcut chiar mai mult decât prevedea legea", afirmă funcţionara, adăugând că juriştii instituţiei au pregătit un răspuns ce desfiinţează toate acuzaţiile, dar şi un dosar, în eventualitatea în care, aşa cum a ameninţat Szabó Ödön, partidul se va plânge la CNCD. 

Previzibil, ca totdeauna când UDMR pozează în victimă...


"Noi nu ne-am gândit să acuzăm ostilitatea statului, dar vrem să ajutăm la autorecenzare etnicii maghiari, mai ales că nu toate persoanele se descurcă cu internetul"
Csomortányi István (foto), preşedintele PPMT


DELIR ETNICIST
"Românii sunt mai bogaţi decât ungurii"

Preşedintele UDMR Bihor, Szabó Ödön, a mărturisit BIHOREANULUI că miza organizaţiei este ca la finalul RPL în Oradea etnicii maghiari să reprezinte "cel puţin 20%" din populaţia oraşului, fiind convins că rezultatul va confirma această pondere. Pe ce se bazează? Potrivit propriilor spuse, mulţi români s-au mutat în comune din Zona Metropolitană, pe când maghiarii nu, fiindcă sunt... mai săraci. "S-au mutat o mulţime de români, pentru că sunt mai bogaţi decât ungurii", a susţinut politicianul, adăugând că se bazează "pe studii sociologice", pe care n-a vrut, însă, să le pună la dispoziţie.

Szabó e convins că ponderea românilor în Oradea s-a diluat, dar a maghiarilor a rămas cel puţin aceeaşi, ignorând că şi din rândul acestora mulţi au migrat cel puţin în Paleu, Cetariu ori Biharia, dacă nu şi în celelalte localităţi ale ZMO ori în străinătate.

Obsesia UDMR-istului privind componenţa etnică a populaţiei Oradiei nu este, totuşi, nici nouă, nici dezinteresată. În 2015, Szabó a coordonat boicotarea referendumului de unificare Oradea - Sânmartin, pe motiv că ar creşte populaţia de etnie română şi, implicit, UDMR va avea mai puţini reprezentanţi în Consiliul Municipal. Ceea ce, ironic, deşi referendumul a fost invalidat din lipsă de cvorum, până la urmă s-a şi întâmplat, UDMR având în prezent 4 consilieri faţă de 6 în 2012-2016. 

De altfel, invocând reprezentarea comunităţii maghiare, UDMR revendică permanent funcţii pentru membrii săi nu atât pe baza rezultatelor din alegeri, cât a ponderii etnicilor maghiari, chiar dacă aceştia votează partidul tot mai puţin. Ultimele dăţi, după alegerile din 2016 şi 2020, UDMR Bihor a acuzat majoritatea PNL din CL Oradea că nu-i cedează o poziţie de viceprimar ce i s-ar cuveni, în ciuda reducerii constante a procentajelor obţinute la urne.


TOŢI SUNT ASISTAŢI
Recensământ în limba maternă

Posibilitatea ca un cetăţean de etnie maghiară să nu fie înregistrat la RPL ca atare e aproape nulă, a aflat BIHOREANUL după vizitarea a două centre ARA. Motivul? Chiar dacă nu toţi recenzorii vorbesc ungureşte, în fiecare centru există formulare-martor în maghiară, pentru ca persoanele care vor să răspundă la chestionare în limba maternă să poată face în prealabil un soi de "repetiţie". 

De asemenea, site-ul dedicat RPL are opţiunea de completare automată a chestionarelor în engleză şi în câteva limbi ale minorităţilor. "Dacă un cetăţean vrea să răspundă în maghiară, selectez această opţiune şi introduc datele care sunt traduse automat", a explicat o angajată a centrului ARA din clădirea Primăriei.

Pe de altă parte, pentru că au semnat acorduri de confidenţialitate prin care se obligă să introducă pe platforma RPL toate datele aşa cum le sunt dictate de cetăţeni, posibilitatea ca recenzorii să schimbe sau să nu completeze etnia cuiva este şi ea aproape inexistentă. "Ar însemna fals, şi nimeni nu vrea să facă închisoare. De fapt, noi lucrăm pentru bani în plus", a explicat un recenzor. După completarea chestionarelor, orice cetăţean poate solicita printarea lor, aşa că poate verifica realitatea celor consemnate.
Până în prezent, niciun orădean nu a depus vreo reclamaţie că i s-ar fi încălcat dreptul de a se autorecenza în limba maghiară sau că a fost înregistrat ca aparţinând unei alte etnii.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!