Scandal fără precedent la Administraţia Finanţelor Publice Beiuş, unde şeful instituţiei, Ionel Vancu, împreună cu şeful Serviciului Colectare şi Executare Silită Persoane Juridice, Adrian Bucurean, sunt acuzaţi de poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor de prejudicierea statului cu 3,6 milioane de lei.

Suma reprezintă datoriile pe patru ani ale unor firme din zonă, protejate de cei doi directori de la executarea silită pentru neplata datoriilor către stat. "Bubele" cuplului Vancu-Bucurean nu se opresc însă aici. Poliţiştii susţin  că unele firme mai primeau de la cei doi şi certificate false cum că nu au datorii, pentru a putea participa la licitaţii oreganizate de instituţii publice sau pentru a lua credite bancare. Iar unul din directori ţinea, fără jenă, evidenţele contabile ale unor firme. Evident, nu pe ochi frumoşi...

Un pont de milioane

Ancheta la Administraţia Finanţelor Publice (AFP) Beiuş a început în 2009. Deşi Codul Fiscal prevede executarea silită a firmelor care nu achită TVA şi impozitul pe profit în termen de 30 de zile, poliţiştii au aflat atunci că una din firmele cunoscute din Beiuş, Cedru Prod SRL, funcţiona fără probleme chit că avea datorii vechi de mai bine de patru ani, în sumă totală de peste 900.000 lei.

În plus, deşi era plină de datorii, societatea beneficiase în 2007 şi 2008 de mai multe certificate în care se atesta, în fals, că nu figurează cu creanţe faţă de bugetul de stat. Iar vinovaţii erau şeful AFP Beiuş, Ionel Vancu, şi şeful Serviciului Colectare, Executare Silită Persoane Juridice, Adrian Bucurean.

Interceptări cu surprize

Cercetările ulterioare au arătat că cei doi directori au protejat mai multe firme cu datorii către stat: Asociaţia Mineral West Dobreşti, proprietară a minelor de bauxită din Dobreşti, Albatex Încălţăminte Dorina, Guler Com, Înfrăţirea SA, Edmatex, West Leasing, producătorul de pantofi Calzrom SRL şi Compania de Turism Hoteluri şi Restaurante Padiş, cea din urmă iniţiatoare a hulitului proiect imobiliar din Padiş, patronată din umbră de controversatul om de afaceri Viorel Popa.

Abuzurile celor doi directori ai AFP Beiuş au fost dovedite, în mare parte, prin interceptarea convorbirilor telefonice, cele mai "spumoase" fiind ale şefului de la Executări Silite. Aşa s-a aflat, de pildă, că Bucurean conducea, evidenţele contabile ale mai multor firme, printre care Global Granit Internaţional, Tiami, Tomninu Com, deşi Legea 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici le interzice acestora asemenea activităţi.

Consiliere prin telefon

Tot din interceptări a reieşit că un administrator de firmă i-a cerut lui Bucurean să-i procure o factură pentru decontarea unor cheltuieli, ori că la indicaţiile finanţistului, în mai 2009, administratorul unei alte societăţi "a oferit şi dat sub formă de mită comisarilor 1.000 lei pentru a fi scutit de plata unei amenzi contravenţionale aplicate în urma unui control efectuat la firmă de comisarii Gărzii Financiare".

De asemenea, într-o altă convorbire, cu o anume "Nicoleta", Bucurean a cerut numele unui contabil a cărui "semnătură să o falsifice" pe o "notă de evaluare" întocmită pentru o firmă, care avea nevoie de acest document la Primăria Beiuş.

Percheziţii la Finanţe

Pentru a-i dovedi pe directori, în 2009 poliţiştii au percheziţionat atât sediul AFP Beiuş, cât şi casele celor doi, ridicând documente şi computere. Printre actele ridicate au găsit liste cu firme datornice, păstrate la sertar de cei doi manageri, iar la Bucurean şi documentele de evidenţă contabilă a 16 firme, declaraţii privind obligaţiile fiscale, facturi şi chitanţe, plus o ştampilă a unei firme radiate.

Audiate, funcţionarele AFP Beiuş au confirmat că directorii le-au cerut periodic să măsluiască rapoartele cu debitorii ce trebuiau înaintate Direcţiei Finanţelor Publice Bihor. De asemenea, sub ameninţarea cu concedierea, funcţionarilor li s-a interzis să facă vreun control ori să treacă la executarea societăţilor protejate, unde verificările le făceau doar Vancu şi Bucurean.

"Directorul Ionel Vancu mi-a cerut să nu aplic sechestru pe bunurile societăţii Cedru, spunând că erau deja ipotecate. De asemenea, mi s-a spus să nu institui nici proprire asupra conturilor, deoarece acest lucru va bloca activitatea societăţii, care la un moment dat va lua credit şi va achita datoriile faţă de buget", se arată în declaraţia unei funcţionare.

Protectori sub protecţie

Cel puţin ciudat e că, deşi şeful Direcţiei Finanţelor Publice Bihor, Ioan Mihaiu, ştia despre situaţia de la Beiuş din 2009, cerând chiar şi o informare anchetatorilor, chipurile "în vederea adoptării măsurilor prevăzute de Statutul funcţionarilor publici", adică suspendarea acestora din funcţie, totuşi nu a luat nicio măsură împotriva celor doi. Nici atunci, şi nici mai târziu.

Ba din contră, în ianuarie 2010, când poliţiştii i-au cerut efectuarea unui control pentru stabilirea cu exactitate a prejudiciului, Mihaiu a încercat să blocheze ancheta. Rezultatul controlului a fost cosmetizat în aşa fel încât la poliţişti a ajuns doar o situaţie sumară cu datoriile firmelor către AFP Beiuş şi certificatele fiscale emise de instituţia cu pricina, fără ca raportul să evidenţieze însă nicio vină în sarcina angajaţilor.

Pentru a lămuri problema, în toamna anului trecut anchetatorii au trecut peste DGFP Bihor şi au sesizat corpul de control al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Iar concluziile actului de control au confirmat bănuielile poliţiştilor, prejudiciul creat de directori prin protejarea firmelor evazioniste fiind estimat la nu mai puţin de 3.679.806 lei, adică aproape 37 miliarde de lei vechi. "Cei doi funcţionari nu au luat nicio măsură în vederea recuperării obligaţiilor datorate bugetului de stat, încălcându-şi astfel cu bună ştiinţă atribuţiile de serviciu", au punctat inspectorii ANAF.

Cu averile sub sechestru

În prezent, ambii directori ai AFP Beiuş sunt puşi sub urmărire penală pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, precum şi pentru fals în acte publice.

Faptele sunt cu atât mai grave cu cât, de pildă, în cazul firmelor Cedru Prod şi Calzrom, începând din 2006, de când acestea au intrat sub protecţia celor doi, patronii nu au achitat nici asigurările sociale ale celor peste 300 de angajaţi, aceştia rămânând fără posibilitatea de a beneficia de asistenţă medicală, dar şi fără fondul de pensii pentru anii lucraţi, în total prejudiciul adus fondului de sănătate şi celui de pensii depăşind 400.000 lei.

Luna trecută, poliţiştii de investigare a fraudelor au propus instituirea sechestrului asigurator pe proprietăţile celor doi directori, iar de o săptămână au înaintat dosarul Parchetului Bihor, propunând trimiterea lor în judecată.

Tupeu de "bugetar"

Căutaţi de BIHOREANUL, Ionel Vancu şi Adrian Bucurean au refuzat să vorbească despre acuzaţii. "Evidenţele contabile erau ale cumnatei mele. A fost la Poliţie şi a confirmat şi ea acest lucru. Eu sunt slujbaş la stat, nu lucrez la privat. În rest, nu am ce discuta. Nu am protejat pe nimeni", a susţinut Bucurean.

Pus să lămurească informaţiile din notele de interceptare, din care reiese că, în calitate de slujbaş al statului, aşa cum se autodefineşte, a protejat evazioniştii şi i-a învăţat chiar să fenteze statul, directorul a tăcut brusc. "Aveţi o problemă foarte mare, astea sunt informaţii secrete!", a răbufnit el, după care a trântit telefonul.

Ca şi cum problema cea mai mare n-ar avea-o, de fapt, chiar el. Şi şeful cu care a "prestat" cot la cot...


DUPLICITAR
Ori e albă, ori e neagră

Şeful Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bihor (DGFP), Ioan Mihaiu, are păreri diferite atunci când e vorba de firmele evazioniste, în funcţie de interese ori de situaţie. Dacă la o conferinţă de presă susţinută pe 27 ianuarie, de pildă, vorbea de execuţiile silite intensificate şi se arăta revoltat pe "evazioniştii" care sunt băieţi deştepţi pentru că nu lasă nimic de confiscat, în cazul subalternilor de la Beiuş spune că aceştia au avut doar "înţelegere pentru societăţile cu probleme", pe motiv de... criză.

"E normal să acorzi o şansă unor firme care oferă locuri de muncă", a declarat Mihaiu, care a negat, de asemenea, că ar fi încercat să zădărnicească cercetările poliţiştilor, transmiţând un raport de control incomplet. "S-au transmis datele cerute şi s-a mai efectuat un act de control de către ANAF", a declarat lapidar Mihaiu.

Pe de altă parte, directorul Finanţelor pretinde că nu ştie despre certificatele false emise de cei doi şefi ai AFP Beiuş şi nici despre serviciile de contabilitate prestate de aceştia pentru firme private. "Nu ştiu, nu am fost înştiinţat de aşa ceva", a încheiat el.