Dacă e adevărat că prima impresie contează, atunci orice efort de cosmetizare a Oradiei este inutil, câtă vreme majoritatea turiştilor intră în oraş prin Şoseaua Borşului.
Vechea zonă industrială pare decor de film post-apocaliptic, cu clădiri dărăpănate, cu geamuri ciuruite şi acoperişuri smulse, cu furnale în surpare, ţevi uriaşe mâncate de rugină şi boschetari gălăgioşi populând şerpăria insalubră. Şi la fel se întâmplă în majoritatea cartierelor oraşului, care păstrează încă ruinele fostelor fabrici comuniste. Primăria vrea acum să le supraimpoziteze, pentru a le vedea ori demolate, ori vândute!
5 x impozitul!
Cum "cu vorba bună" a dat greş, Primăria vrea să apeleze la forţă. Primarul Ilie Bolojan, director executiv al Asociaţiei Municipiilor din România, a cerut organizaţiei să propună Ministerului Finanţelor modificarea Codului Fiscal în vederea supraimpozitării clădirilor şi terenurilor neîngrijite sau abandonate. Indiferent de natura şi forma lor de proprietate!
Propunerea municipalităţii orădene a fost retransmisă de AMR ministrului Ioana Petrescu luna trecută şi are toate şansele să intre în vigoare din 2015. Asociaţia îşi argumentează solicitarea arătând că "terenurile insalubre şi clădirile în paragină, cu elemente constructive degradate, neîngrijite sau abandonate de proprietari, dau oraşelor româneşti un aspect dezolant fără ca primăriile să poată face mare lucru".
Legea 10/1995, privind calitatea în construcţii, celebra "Lege Udrea" (153/2011), precum şi regulamentul de întreţinere a faţadelor adoptat în 2012 de Consiliul Local Oradea consacră amenda ca unic mijloc de constrângere pentru reabilitarea unei clădiri. Deşi sancţiunea financiară poate ajunge în unele cazuri până la 2.500 lei, adesea proprietarii preferă s-o plătească decât să-şi reabiliteze imobilele, pentru că îi costă mai puţin.
"Degeaba amendezi proprietarul unei platforme industriale abandonate: achită amenda, după care îţi râde în nas că nu poţi să îl sancţionezi încă o dată pentru aceeaşi abatere. Din acest motiv, cea mai bună idee este introducerea unui impozit majorat, pentru că acesta se plăteşte în fiecare an până la înlăturarea cauzelor care au determinat aplicarea lui", povesteşte Adriana Lipoveanu (foto), directorul executiv al Instituţiei Arhitectului Şef.
"Ori le modernizează, ori le vând!"
Ideea supraimpozitării ruinelor i-a plăcut imediat primarului Ilie Bolojan (foto). Edilul spune că ea are la bază o situaţie general valabilă la nivelul întregii ţări, pentru care se impun măsuri tot la nivel naţional. "Toate oraşele care au avut industrie comunistă se confruntă cu această problemă. Prin introducerea impozitului majorat vrem să punem la dispoziţia administraţiilor locale măsuri fiscale prin care să poată determina proprietarii imobilelor degradate să facă ceva cu ele, indiferent că le reabilitează, le modernizează sau le vând", spune primarul.
Unii proprietari vor avea de ales între reabilitarea sau vânzarea imobilelor şi faliment. La Oradea, impozitul pentru clădirile persoanelor juridice este de 1% din valoarea actualizată a acestora, sumă la care se adaugă impozitul pe teren care, în funcţie de zonă, variază între 20 bani/metrul pătrat (la periferie) şi 80 bani/mp (în centru). Astfel, dacă în prezent majoritatea întreprinderilor datorează bugetului local impozite de ordinul zecilor de mii de lei, după supraimpozitare suma ar depăşi pragul psihologic de 100.000 lei. Or, un astfel de impozit ar reprezenta o problemă inclusiv pentru proprietarii fabricilor profitabile, darămite pentru ai celor abandonate!
"Vine demolarea!"
După cum era de aşteptat, industriaşii orădeni nu agreează deloc ideea supraimpozitării. "La ce impozite se anunţă, singura soluţie e să demolezi clădirea. Dacă Primăria vrea să impoziteze vechile platforme industriale ca să dispară, vor dispărea. Dar asta nu înseamnă că vor apărea aici noi afaceri", spune Sorin Păsulă (foto), manager de dezvoltare la Sinteza.
De altfel, după modelul Alumina, fosta întreprindere chimică a început deja dezafectarea clădirilor nefolosite, în ideea unei dezvoltări ulterioare, aşa că reprezentanţii societăţii nu se consideră vizaţi de supraimpozitare. Dar nici nu sunt încântaţi.
Facilităţi, nu taxe!
Deţinătorii fostelor clădiri industriale spun că, în loc să se axeze pe impozitare, municipalitatea ar trebuie să dea facilităţi. "Primăria uită că aceste clădiri au un specific. Dacă vrei să le revitalizezi trebuie să le dai o anumită destinaţie, nu le poţi transforma în orice, iar piaţa este limitată. Decât să suprataxeze, administraţia locală ar trebui să se concentreze pe acordarea de stimulente", spune deţinătorul unei clădiri din centrul oraşului.
Afaceristul susţine că dacă ar avea scutiri de impozite, la fel ca firmele din parcul industrial, i-ar fi mult mai uşor să îşi reabiliteze clădirea: "Atunci mai poţi gândi un plan de afaceri pentru a dezvolta ceva, dar prin introducerea unui mega-impozit nu te poţi gândi decât la demolare". Bărbatul afirmă că varianta supraimpozitării tratează doar simptomele, nu şi fondul problemei, ce are la bază prăbuşirea economiei comuniste, urmate de criza economică.
E la fel ca şi cu siropul greţos cu care îşi tratează mamele copiii bolnavi de tuse. De groaza lui, pe viitor cei mici se vor feri să tuşească, dar nu înseamnă neapărat că s-au însănătoşit...
LA MÂNA PRIMĂRIEI
Ruinate cu de-a sila
Iniţiativa suprataxării imobilelor aflate în degradare ridică şi probleme legate de aplicare. Majorarea de cinci ori a impozitului nu ţine cont de forma de proprietate şi de destinaţia imobilului, fapt pentru care nu doar deţinătorii depozitelor şi platformelor industriale părăginite vor fi buni de plată, ci şi proprietarii de terenuri, case sau apartamente. Mai mult, măsura se va putea aplica "ochiometric", după bunul plac al inspectorului de teren, fără ca proprietarul imobilului să poată contesta declararea acestuia ca părăginit. "Încadrarea imobilului în categoria celor degradate se poate face vizual, fără să fie nevoie de studii", spune Adriana Lipoveanu.
Pentru a evita însă eventualele procese din partea orădenilor care vor contesta impozitul după intrarea în vigoare a modificării Codului Fiscal, municipalitatea va elabora un regulament care să definească obiectiv clădirile care se suprataxează. "Procedura identificării clădirilor neîngrijite va fi stabilită prin Hotărâre de Consiliu Local. Aici vor intra, în mod cert, imobilele cărora le lipsesc părţi din tâmplărie, din acoperiş, din pereţii exteriori ori din faţade, sau care sunt într-o stare de degradare ce poate crea pericol pentru trecători ori pentru cei care locuiesc acolo", spune Lipoveanu. Cam ca majoritatea clădirilor din oraş...