.jpg "ŢEAPA CU APA! De 20 de ani, locuitorii străzii Caraşului plătesc taxa pentru evacuarea apei de ploaie deşi pe uliţa lor nici măcar nu există canalizare pluvială. Mai mult, la mijlocul anilor '90, oamenii şi-au introdus pe propria cheltuială canalizarea menajeră în care reprezentanţii Companiei de Apă spun acum că s-ar scurge precipitaţiile. \"Şi dacă ar fi aşa, regia ar trebui să ne despăgubească, nu să ne taxeze\", protestează un orădean din zonă")
În Oradea plouă cu impozite şi taxe. La propriu. Compania de Apă taxează încă din anii '90 inclusiv scurgerea apei de ploaie.
BIHOREANUL a descoperit însă că acest lucru se întâmplă, cu totul abuziv, până şi pe străzile fără canalizare pluvială. Şi, ca şi cum n-ar fi de ajuns, locuitorii zonei de case din Ioşia sunt obligaţi, sub ameninţarea cu amenda, să-şi sape singuri şanţuri pentru scurgerea apelor!
Bani din apă chioară
Birul pe apă de ploaie a fost instituit de Compania de Apă Oradea (CAO) imediat după 1990 şi mulţi orădeni îl achită fără măcar să ştie că acesta există. Taxa pentru canalizarea apelor pluviale a fost strecurată pe facturi pe motiv că, graţie serviciilor prestate de CAO, apa nu bălteşte pe străzi. Contravaloarea ei se calculează în funcţie de mărimea amplasamentelor de pe care se scurg precipitaţiile în reţeaua de canalizare pluvială. Suprafaţa totală din proprietatea cetăţeanului plătitor se înmulţeşte cu un coeficient de 0,9 pentru acoperişuri şi 0,12 pentru curţi, după care se înmulţeşte cu cantitatea medie de precipitaţii din luna precedentă stabilită la nivelul întregii ţări.
Pentru fiecare metru cub de apă care i s-a scurs de pe acoperiş, orădeanul datorează CAO 0,42 lei. Suma facturată lunar pentru o gospodărie este de aproximativ 5 lei, iar la nivelul întregului oraş ajunge de ordinul zecilor de mii de lei (sute de milioane de lei vechi). Cum cantitatea medie de apă căzută în luna precedentă se stabileşte de către Institutul Naţional de Metrologie şi Hidrologie în baza unor rapoarte făcute la nivelul întregii ţări, orădenii ajung să plătească, practic, pentru apa de ploaie inclusiv în lunile de secetă. Pe considerentul că a plouat la Padiş, în Iaşi sau pe litoral! Iar aberaţia nu se opreşte aici...
Taxa pe băltoacă
Dincolo de absurdul situaţiei de a plăti inclusiv pentru apa care cade din cer, localnicii din "Oradea rurală", adică cei care locuiesc pe cele aproximativ 200 de străzi nemodernizate din Ioşia, Podgoria, Nufărul, sunt obligaţi să achite taxa către CAO chiar dacă uliţele lor nici măcar nu au canalizare pluvială!
Spre exemplu, în cartierul Ioşia, în zona de case cuprinsă între străzile Aviatorilor şi Meşteşugarilor, apa bălteşte în stradă pentru că nu are pe unde să se scurgă! Străzi ca Argeşului, Furnicii, Zărandului, Greierului, Arţarilor, Taberi Geza, Lipovei, Alexandru Sahia se transformă în orezării la orice ploaie mai zdravănă. "Plătim taxa, dar strada noastră, Caraşului, nu are canalizare pluvială", spune Dorin Sav (foto).
La un calcul sumar, la o taxă de 5 lei pe lună, doar de la cele circa 200 de imobile de pe străzile învecinate CAO încasează anual 12.000 lei. La nivelul întregului oraş se adună, în acest caz, sume mult mai mari şi, mai ales, nejustificate prin servicii!
Şi cu taxa, şi cu munca!
Dorin Sav povesteşte că în toamna anului trecut inspectorii de teren ai Primăriei au tăbărât peste locuitorii zonei şi i-au ameninţat cu amenzi usturătoare pe cei care nu-şi sapă pe lângă case şanţuri de scurgere a apei pluviale. Regulamentul privind serviciile publice, adoptat în anul 2006 de către Consiliul Local, prevede amenzi între 250 şi 500 de lei pentru cei care nu-şi întreţin rigolele pentru evacuarea apelor pluviale.
"Dar nu e normal! Adică pe de-o parte sunt pus la plată ca şi cum ar fi canalizare pe stradă, iar pe de alta sunt amendat dacă nu sap şanţ de scurgere a apei pe motiv că nu va mai avea pe unde să se scurgă apa!", reclamă bărbatul.
Ameninţaţi cu chitanţierul, locatarii şi-au săpat cu toţii şanţuri în faţa caselor chiar dacă acestea duc spre... nicăieri. De exemplu, la ploile de sâmbăta trecută apa din cetârne a curs pe trotuar, iar de acolo în şanţ, unde a format mici bălţi. Pentru că nu există guri de canal sau scurgeri...
"Să plătească!"
Dacă orădenii care nu au canalizare pe stradă consideră absurd să plătească de 20 de ani un serviciu de care nu beneficiază, pentru conducerea CAO taxa e ceva normal. "Dacă este vorba de acele străzi care nu au nici măcar canalizare menajeră, atunci oamenii au dreptate să ceară anularea taxei. Nu trebuie decât să depună o cerere şi vor fi scoşi de la plată. Cei care au canalizare menajeră trebuie să plătească, însă...", spune directorul CAO, Ovidiu Gavra (foto).
Directorul CAO afirmă că acolo unde există canalizare menajeră apa pluvială este preluată în această reţea. "Apa nu rămâne nici la om în curte, nici în faţa casei, nici pe stradă, ci curge undeva", explică Gavra.
La fel spune şi primarul Ilie Bolojan, care susţine că existenţa taxei este mai puţin nedreaptă decât faptul că oamenii nu au canalizare pluvială pe strada lor. "Apa tot în canalizarea oraşului ajunge, chiar dacă nu direct din faţa casei cutare sau cutare, şi atunci proprietarul e normal să plătească", argumentează primarul.
Nici acest argument nu stă, însă, în picioare. Nu de alta, dar orădenii precum cei care locuiesc pe strada Caraşului şi-au introdus pe banii lor canalizarea. Iar acum sunt taxaţi pentru investiţia pe care tot ei au făcut-o din propriile buzunare. Pentru apa de ploaie...
BANI DIN CER
Cât face birul pe ploaie?
Conform evidenţelor CAO, în Oradea există circa 412 kilometri de canalizare menajeră care deservesc 181.802 clienţi. La acelaşi număr de clienţi, oraşul are doar 331 kilometri de canalizare pluvială. De aici rezultă, aplicând regula de trei simplă, că peste 36.000 de orădeni plătesc pentru apa de ploaie doar pentru că aceasta le cade pe acoperişuri. Apreciind că aceştia locuiesc în circa 9.000 de gospodării, asta ar însemna că regia încasează degeaba peste 45.000 de lei lunar, adică peste 500.000 lei pe an. Echivalentul a peste 130.000 euro!
Orădenii plătesc totuşi taxa de aproximativ 5 lei pe lună pe gospodărie şi nu au contestat-o tocmai deoarece nivelul ei este mic şi, pentru asemenea miză, nu ar merita să deschidă un proces Companiei de Apă sau Consiliului Local, cel care a stabilit birul.