În martie 2006, Petros Ciobanidis, un cetăţean româno-grec depunea o plângere la Parchetul Oradea. Omul tocmai se întorsese în România, după vreo 10 ani de absenţă, şi a descoperit că pe terenul său din capătul Cartierului Nufărul au răsărit nu mai puţin de 30 de vile.

Ceea ce iniţial a părut o eroare topografică, ulterior s-a dovedit una din cele mai mari escrocherii imobiliare comise în ultimii ani la Oradea, autoarea fiind Viorica Luca, o "damă cu pretenţii" din Sânmartin, patroana fabricii de materiale de construcţii Eurobeton. Printre victimele femeii se numără chiar şi Primăria Oradea, care a rămas fără o halcă de 2 hectare de teren în zona CET II şi îi cere acum escroacei un milion de euro despăgubiri!

Uite terenul, nu e terenul

Petros Ciobanidis şi-a cumpărat terenul de 1,2 hectare, ce începe la circa 200 de metri de sensul giratoriu de la capătul cartierului Nufărul, în 1993. La vremea respectivă locuia în Grecia şi venea rar în România, însă era convins că a făcut o afacere bună, iar în timp valoarea proprietăţii va creşte.

În 2005, s-a întors cu gândul să-şi deschidă un restaurant pe terenul cumpărat şi a angajat un topograf ca să îi delimiteze proprietatea. Nu mică i-a fost, însă, mirarea să constate că pe tarlaua pentru care avea acte în regulă erau postaţi nu mai puţin de 39 de noi proprietari, cu vilele de rigoare cu tot. Încercând să afle ce s-a întâmplat, Ciobanidis a bombardat Primăria Oradea şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) cu petiţii.

Cum nimeni nu părea să ştie ce s-a întâmplat, şi-a luat avocat şi i-a dat în judecată pe toţi intruşii. Aşa a aflat că nici măcar nu e singurul "dezproprietărit". Alte trei persoane care avuseseră terenuri în aceeaşi zonă ceruseră deja anularea a 41 de contracte de vânzare cumpărare încheiate pentru proprietăţile lor. Iar numele cel mai vehiculat în spatele actelor era cel al patroanei fabricii de materiale de construcţii Eurobeton, Viorica Luca. Intuind că la mijloc e o ilegalitate, grecul a sesizat Parchetul.

Scara buclucaşă

În prima fază, procurorii au crezut că la mijloc e doar o eroare topografică determinată de faptul că, până în 1996, titlurile de proprietate pentru terenurile din extravilanul localităţilor aveau înscrise cote părţi la scară extrem de extinsă, de 1/10.000, indicându-se numărul de tarla, parcela şi cota de teren din parcelă, fără să se specifice exact locul pe care îl ocupă în teren proprietatea.

În parte, au avut dreptate. Din verificări a reieşit că în unele cazuri, Comisia de aplicare a legilor fondului funciar nu a consultat harta cadastrală a oraşului şi a împărţit parcelele paralel cu şoseaua, şi nu cu canalul colector, aşa cum prevede harta cadastrală. În consecinţă, terenurile respectivilor s-au suprapus peste alte suprafeţe care aveau deja proprietari.

Pe lângă asta, însă, procurorii au descoperit că suprapunerea proprietarilor pe parcelele din Nufărul a fost generată şi de falsificarea unor acte prin care aproximativ 6 hectare de teren din spatele Aeroportului Oradea, ajunse în proprietatea Vioricăi Luca, au fost "teleportate" în celălalt capăt al oraşului.

Dintr-o parte în alta

Cum a fost posibil? Pentru a se face întăbularea pe numerele cadastrale noi, proprietarul trebuie să apeleze la un topograf care, în situaţia titlului la scara de 1/10.000, întocmeşte documentaţia cadastrală şi stabileşte locul terenului în parcela mare, fără a-l suprapune pe altă porţiune pe care există deja documentaţie cadastrală şi întăbulare.

În cazul de faţă, însă, Viorica Luca a făcut o altă manevră. Femeia avea o evidenţă a terenurilor rămase libere din oraş, obţinută din interiorul OCPI şi îşi ochise parcelele care o interesau din Nufărul, însă nu avea de gând să şi plătească pentru ele. Aşa că a cumpărat de la un bătrân din Oradea, Kosztelni Istvan, pe bani de nimic, un teren de pe un titlu de proprietate la aceeaşi scară de 1/10.000, însă din zona Aeroportului.

Apoi, şi-a angajat pe bani buni un topograf, pe Calamar Francisc, care a inserat în documentaţia cadastrală faptul că terenului din zona Aeroportului i-ar corespunde numerele cadastrale ale parcelelor din Nufărul. Iar în final, cu noile documente s-a prezentat la notarul Ilie Drăgoiu, cerând să întocmească actul de vânzare-cumpărare.

Sigur, pentru întreaga operaţiune, Luca şi topograful trebuiau să aibă complicitatea unui lucrător al OCPI, unde noul proprietar al terenurilor urma să fie înscris în cartea funciară. Deşi funcţionarii sunt obligaţi să verifice cu atenţie dacă documentaţia topografului corespunde cu evidenţele cadastrale, pentru a nu suprapune proprietăţile, inginerul Florian Gug Şipoş, cel care şi-a pus semnătura pe actele Vioricăi Luca, a trecut cu uşurinţă peste nereguli.

Luca Viorica.jpgDe trei ori stăpână

Evident, lucrurile s-au petrecut nu fără motiv - au decis procurorii, care, în decembrie 2006, au dispus începerea urmăririi penale împotriva celor trei, dar şi a notarului Drăgoiu, cel care a legalizat contractul de vânzare-cumpărare fără să verifice veridicitatea datelor cuprinse în documentele prezentate de către aceasta.

Ilegalităţile femeii nu s-au oprit însă aici. Din cercetările ulterioare, procurorii au descoperit că, folosind un titlu de proprietate emis pentru un teren de 1,8 hectare din pădurea Ciheiului, Luca s-a mai împroprietărit pe încă alte două terenuri, de aceeaşi suprafaţă fiecare. La prima parcelă ochită a folosit aceeaşi metodă ca în cazul Kosztelni, cu ajutorul topografului, care a întocmit documentaţii false şi a "multiplicat" terenul din pădurea Cihei şi lângă şoseaua Oradea-Sânmartin.

A doua oară s-a folosit de o copie a aceluiaşi titlu, în care a inserat de-a dreptul numărul cadastral al unei parcele tot de 1,8 hectare, din zona CET II, ochită în spatele firmei Eurobeton, patronate de ea şi de soţul ei, Liviu Luca. Aşa s-a ajuns în situaţia în care cu un titlu de proprietate emis pentru un teren extravilan de 1,8 hectare şi cu o valoare infimă, de 12.000 de lei, Luca să se întăbuleze pe trei terenuri de aceeaşi suprafaţă, din care două cu o valoare imensă. Suprafaţa din spatele Eurobeton, de pildă, a fost vândută de soţul escroacei unor dezvoltatori imobiliari cu 1,6 milioane de euro!

Vândute prin intermediari

Procurorii au stabilit că toate terenurile pe care Viorica Luca s-a înstăpânit în urma falsurilor au fost vândute la scurt timp după întocmirea actelor de proprietate. Unele au fost trecute întâi pe numele unor rude (soţul Liviu, fiul Ionuţ şi fiica Mădălina), asociaţi (Traian Meşter, asociatul ei în barul Nuc Exim din Biharia) sau angajaţi (Maria Bârlău, respectiv Cornelia Mandachi, vânzătoare la barurile pe care Luca le administrează în Oradea). Aceştia au donat apoi proprietăţile firmei de intermedieri imobiliare Iomavi, patronate tot de Luca, ori le-au revândut direct, unor cumpărători de bună credinţă.

Cert este că, pentru terenul din zona CET II, proprietatea oraşului, Primăria Oradea s-a şi constituit parte civilă în dosar şi pretinde despăgubiri de 1,1 milioane de euro. Nici Petros Ciobanidis nu se lasă mai prejos, solicitând despăgubiri civile şi morale de 15 milioane de lei, iar ceilalţi 70 de proprietari "călcaţi" de femeie îi cer, la rândul lor, despăgubiri totalizând 2 milioane de euro. Sumele nu reprezintă, însă, nici jumătate din cele peste 9 milioane de euro încasate de Luca în urma vânzării terenurilor furate.

Anchetă cu peripeţii

În ciuda numeroaselor probe găsite de anchetatori împotriva ei, Viorica Luca a negat permanent acuzaţiile şi a replicat obraznic la toate solicitările făcute de procurori, poliţişti, ori de părţile vătămate pentru a lămuri povestea. Femeia nu s-a sfiit să solicite primarului orădean în scris ca funcţionarii instituţiei să n-o mai şicaneze cu povestea terenurilor, iar pe procurori i-a anunţat din start să nu o deranjeze pentru că nu îşi însuşeşte calitatea de "inculpat".

Ba mai mult, pe 19 februarie 2007, când anchetatorii au decis să o reţină, femeia a dispărut de acasă, fiind descoperită o zi mai târziu, la scurt timp după emiterea mandatului de arestare, în spital. Se internase "de urgenţă" sub pretextul unor probleme cardiace. Medicii au stabilit, însă, că, de fapt, nu avea decât o cădere de calciu, motiv pentru care a fost luată de pe patul de spital şi mutată în Arestul Poliţiei Bihor, unde a stat o săptămână, măsura fiind înlocuită, pentru o lună, cu interdicţia de a nu părăsi ţara.

Hoaţa strigă hoţii

Imediat ce a ieşit din arest, Viorica Luca a început o adevărată cruciadă împotriva procurorilor, poliţiştilor şi judecătorilor implicaţi în cauzele ei, pe care i-a recuzat şi reclamat fără nicio excepţie la procurorul general al României, acuzându-i de abuz, "politică penală represivă, gen inchiziţional, scăpată de sub controlul statului". Magistraţii care au dat dreptate victimelor sale au fost făcuţi "necompetenţi, un pericol public pentru statul de drept, pentru serviciul public pe care îl exercită, fiindcă există riscul să producă şi alte victimizări în cazul justiţiabililor de bună credinţă".

Declarându-se victimă a "mafiei imobiliare din Oradea" reprezentată de revoluţionarii şi specialiştii agronomi, nişte "căpuşe şi profitori ai tranziţiei" care primiseră teren în zona ei de acţiune, Luca i-a reclamat pentru fals şi uz de fals pe Vasile Diniţă, soţul procuroarei Viorica Diniţă de la Parchetul Bihor, şi pe Sebastian Viorel, ambele personaje controversate, acuzate că şi-au arogat în fals titlul de revoluţionar.

N-a scăpat de reclamaţii nici grecul căruia, culmea, afacerista îi luase pământul şi care la vremea respectivă era reprezentat de avocata Aurica Poenariu, soţia fostului preşedinte al Tribunalului, cu care Luca se războia şi în particular, din cauza unor vecinătăţi în Băile 1 Mai. Femeia nu s-a sfiit s-o înjure pe avocată ca la uşa cortului chiar în sala de judecată. "Du-te, nebuno, şi te tratează! Nu vezi că ai probleme psihice? Cine îţi dă dreptul să-mi vorbeşti aşa? Cine te crezi, dezaxato!", aşa şi-a gratulat Luca adversara în faţa judecătorilor, în momentul în care aceasta a catalogat-o "infractoare".

Amânări peste amânări

Cert e că toate reclamaţiile Vioricăi Luca au fost respinse, aşa că, disperată că nu poate opri ancheta, femeia s-a reorientat. Încercând să încâlcească şi mai rău povestea, Luca a aruncat vina pe vânzătorii şi notarii cu care a lucrat - Ilie Drăgoiu, Sofia Doina Mihai, Florin Pană şi Cornel Gârba - şi pe care i-a acuzat că, vezi Doamne, ar fi indus-o în eroare cu ocazia întocmirii actelor de vânzare-cumpărare. Adică ea ar fi fost curată ca lacrima, iar ei i-au băgat terenurile şi falsurile pe gât!

Procurorii au stabilit, însă, că "inculpata cu rea-credinţă a formulat respectiva sesizare penală", iar notarii nu ar avea nicio vină, nici măcar Drăgoiu, cel care a legalizat cele mai evidente falsuri, deoarece aceştia nu aveau de unde şti că actele de proprietate prezentate în faţa lor erau false.

Tertipurile femeii - culmea, reprezentantă locală a Comisariatului pentru Societatea Civilă, adică apărătoare a drepturilor omului şi luptătoare împotriva corupţiei şi birocraţiei - au prelungit ancheta demarată împotriva ei. Reclamată la conducerea Comisariatului de unul din proprietarii de terenuri furate, ONG-ul a decis suspendarea ei din funcţie până la finalizarea procesului şi reprimirea doar în condiţiile achitării definitive.

Începe procesul

La tărăgănarea dosarului au contribuit, însă, şi expertizele cerute pentru stabilirea prejudiciului, în urma cărora cazul s-a plimbat de la Parchetul Oradea la cel judeţean, iar apoi la DNA, pentru ca, în final, în 2008, să ajungă înapoi la procurorii orădeni care, zilele trecute, au dat verdictul, prin rechizitoriu: "Viorica Luca a obţinut ilegal terenurile, a premeditat şi pus la cale cu viclenie toate operaţiunile, urmărind obţinerea frauduloasă a acestora".

Viorica Luca a fost trimisă în judecată pentru instigarea la fals şi abuz în serviciu a topografului Calamar Francisc şi a consilierului OCPI Florian Şipoş Gug, pentru participaţie improprie la faptele acestora şi pentru uz de fals. Totodată, cei doi funcţionari, despre care procurorii au aflat că se cunosc de pe vremea când erau colegi la Exploatarea Minieră Voivozi, vor răspunde pentru fals în înscrisuri şi abuz în serviciu.

Niciunul nu a recunoscut că ar fi comis ilegalităţile cu bună ştiinţă şi pe bani, venind cu tot soiul de explicaţii bâlbâite. Şipoş, de pildă, a dat vina pe neglijenţă. Calamar, în schimb, în prima fază nu şi-a amintit cum au ajuns numerele false în actele întocmite de el, pentru ca apoi să declare că a comis doar "o eroare", neverificând solicitarea clientei sale, ca în final să spună că doar a "corectat" titlul care ar fi fost emis greşit pe numele lui Luca.

Chestionată de BIHOREANUL pe marginea afacerilor ei penale, Viorica Luca a folosit aceeaşi stratagemă ca în faţa anchetatorilor şi a victimelor sale. Văzând că snoavele cu mafioţi nu au succes, a trecut la înjurături şi jigniri. Trecând peste expresiile triviale, în totală antiteză cu atitudinea de aristocrată arborată şi cu accesoriile "de fiţe" cu care se împopoţonează, Luca a refuzat să dea vreo explicaţie coerentă, pe motiv că nu are nimeni dreptul să o ia la întrebări pentru faptele sale. Asta mai rămâne, însă, de văzut...

DONAŢIE DIN INTERES
Au ţepuit şi Muzeul

O altă afacere dubioasă pusă la cale de Viorica Luca este modul în care şi-a extins proprietatea din Băile 1 Mai cu 1,5 hectare, în zona denumită Pădurea Stelară, fostă proprietate a Muzeului Ţării Crişurilor. Operaţiunea a fost dezvăluită recent de preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Ţîrle, şi nu a fost încă cercetată de organele penale.

Terenul a fost făcut plocon femeii chiar de directorul muzeului, Aurel Chiriac, în schimbul unei suprafeţe similare, de la ieşirea din Băile Felix, spre Hidişel, şi cu o valoare infinit mai mică, pentru că e într-o pantă şi, în plus, are statut de teren arabil, extravilan.

Interpelat pe marginea dezavantajosului schimb, Chiriac a spus că el a fost, de fapt, o formă de recunoştinţă, deoarece suprafaţa pe care Muzeul o deţine în Băile 1 Mai ar fi ajuns în posesia instituţiei mulţumită soţilor Luca. Cei doi mijlociseră o donaţie de 10 hectare de teren de pe păşunea din Oşorhei către Muzeu, teren pe care ulterior Muzeul l-a schimbat cu Romsilva pe cel din 1 Mai, cedând, ca un soi de comision de succes, o parte soţilor Luca.

BIHOREANUL a aflat însă că mărinimia soţilor Luca ascunde, pe lângă interesul personal vădit, şi o înşelăciune. Ei nu au avut terenul din Oşorhei, ci doar i-au convins pe localnici să îl doneze oferindu-le ca "avans" lănţişoare, brăţări şi inele, oamenii fiind asiguraţi că vor fi despăgubiţi ulterior, lucru care însă nu s-a întâmplat până azi.

"Era foarte insistentă pentru întocmirea fiecărei lucrări şi avea o bază de date în format digital, pe care a obţinut-o de la Oficiul de Cadastru, cu situaţia la zi a ocupării terenurilor, aşa că a cerut amplasarea terenurilor în anumite locuri, bine determinate"

Topograf Calamar Francisc, inculpat

"Nu pot explica de ce acele documentaţii au fost vizate de inginerul Şipoş. În mod normal şi legal, trebuiau respinse"

Minel Ghincea, fost director al Oficiului de Cadastru, martor în proces