Consiliul Local a aprobat marţi, cu votul exclusiv al reprezentanţilor PNL, indicatorii tehnico-economici a celei de-a treia etape a proiectului de reabilitare a sistemului de termoficare din Oradea. Investiţiile, cofinanţate din fonduri europene, se vor ridica la 31,7 milioane euro şi vor viza reabilitarea a 25,5 kilometri de reţea de termoficare, 42 de puncte termice şi 39 de minipuncte termice.

Gigacaloria va fi 382 lei!

Hotărârea a fost luată cu votul exclusiv al celor 16 consilieri locali ai PNL prezenţi în sală, în condiţiile în care reprezentanţii PSD şi cei ai UDMR au refuzat să se pronunţe.

Ostilităţile au fost deschise de liderul grupului PSD, Liviu Sabău Popa (foto), care a protestat faţă de calendarul de scumpire a gigacaloriei, anexat proiectului.

"Am observat în anexa hotărârii că până în 2023 ajunge la un tarif 382 lei pentru gigacalorie, ceea ce înseamnă o scumpire de 100 lei faţă de actualul nivel, adică o creştere cu 33% a costurilor cu încălzirea a populaţiei", a spus Liviu Sabău Popa.

Social-democratul a susţinut că această majorare programată de municipalitate este nejustificată. "Logic ar fi ca de la 276 lei pe gigacalorie, preţul să scadă, din moment ce tu, Termoficare, îşi reduci pierderile, îţi creşti producţia de energie electrică, pe care o vinzi tot mai scump, iar preţul la gaz este plafonat până în 2022", a spus consilierul. În prezent, municipalitea subvenţionează gigacaloria cu doar 49 lei.

Liviu Sabău Popa a afirmat că este nedrept ca încălzirea în sistem centralizat furnizată de Termoficare să fie mai scumpă decât cea în sistem individual furnizată orădenilor de centralele pe gaz.

"Din moment ce la încălzirea pe gaz în sistem individual gigacaloria costă 210 lei, nu văd cum vor putea fi ţinuţi orădenii captivi în sistemul centralizat, la un preţ al gigacaloriei de 300 lei", a spus PSD-istul.

"Preţurile nu vor creşte!"

La cererea consilierului, şeful DMPFI, Marius Moş, a explicat că datele din anexă au la bază estimările folosite de municipalitate în faţa finanţatorului european la precedentele etape de reabilitare a sistemului, pentru a argumenta sustenabilitatea operatorului de termoficare.

"Aceste costuri şi acest plan tarifar au fost stabilite în urma unei analize cost-beneficiu corelate cu cele anterioare. Suntem la a treia etapă de reabilitare a reţelelor de termoficare. Cifrele trebuie să aibă coerenţă", a spus Moş.

Directorul a explicat că planul tarifar este unul estimat şi nu bătut în cuie, şi a trebuit adoptat pentru a garanta finanţatorului că sistemul de termoficare nu va falimenta la finalul investiţiilor.

La rândul său, viceprimarul Florin Birta (foto), a spus că majorările din calendarul anexat nu sunt obligatorii. "Dacă lucrurile vor fi în bună regulă, vă asigurăm că preţurile nu vor creşte. Nu înseamnă că, dacă acel preţ a fost trecut acolo, atât va costa gigacaloria peste trei sau patru ani", a spus Birta.

Facturi cu 33% mai mari

Nemulţumirile reprezentanţilor opoziţiei sunt pe deplin justificate, în condiţiile în care pentru ianuarie orădenii au primit facturi de încălzire cu circa 33% mai mari faţă de luna precedentă.

Astfel, costurile de întreţinere a unui apartament cu trei camere au ajuns în premieră la niveluri record de 900 lei, iar a unui apartament cu două camere la peste 600 lei.

Explozia facturilor de întreţinere este confirmată inclusiv de directorul comercial al Termoficare, Dan Creţu (foto). Potrivit directorului, cheltuielile orădenilor cu întreţinerea locuinţei au crescut cu peste 30% în luna ianuarie faţă de decembrie 2018, pe fondul a trei factori.

"Facturile au crescut pe fondul scumpirii gigacaloriei cu 8% de la 255 lei la 276 lei, a creşterii cu 25% a perioadei de citire a contoarelor de la 28 de zile în decembrie la 35 de zile în ianuarie, pentru că au fost sărbătorile, şi a temperaturilor mult mai scăzute din ianuarie faţă de luna precedentă", a declarat Dan Creţu pentru BIHOREANUL.

Creţu a ţinut să precizeze că este vorba de "cazuri punctuale", pentru că factura de încălzire diferă între apartamente cu aceeaşi suprafaţă în funcţie de numărul de elemenţi ai radioatoarelor, nivelul de izolare termică al clădirii, starea reţelelor interioare şi mulţi alţi factori.