- Mii de bihoreni din jurul Oradiei nu se pot încălzi pe gaz, deși au rețele nou-nouțe
- În Nojorid, Oșorhei și Paleu s-au finalizat anul trecut rețele în valoare de 16 milioane euro, dar stau nefolosite din cauza unor politicieni „de vârf”, de la un fost ministru până la șefii Camerei Deputaților
Un proiect cu fonduri UE, prin care mai mult de 3.700 de locuințe din Zona Metropolitană Oradea ar fi trebuit să aibă încălzire pe gaz, dă chix în stil românesc. Iarna aceasta va fi a doua la rând în care, deși rețelele construite în Nojorid, Oșorhei și Paleu sunt finalizate, nu folosesc la nimic. Motivul? Au fost plătite doar parțial.
Responsabilitatea e la București: un fost ministru a tergiversat evaluarea proiectelor din întreaga țară, până n-au mai putut fi decontate la timp din banii europeni, o Ordonanță pentru plata lor din Fondul de Mediu a fost făcută incomplet, iar Camera Deputaților tărăgănează adoptarea altui act normativ pentru corectarea ei, așa încât să se poată da drumul la gaz pe rețelele nou-nouțe.
Start întârziat
În 2020, în plină pandemie, angajații primăriilor Nojorid, Oșorhei și Paleu băteau din poartă-n poartă ca să adune semnături pentru un proiect ce permitea comunelor să-și facă rețele de gaz cu fonduri din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.
Numărul utilizatorilor era decisiv în evaluarea celor 243 de proiecte strânse din întreaga țară, în valoare totală de 2,56 miliarde euro, care concurau pentru 253 milioane euro din POIM. Primăriile din Zona Metropolitană Oradea, unde se prevedea construirea a 135,5 km de rețele, au strâns 3.722 semnături, astfel încât la ele să fie racordate, gratuit, tot atâtea locuințe (1.445 în Paleu, 1.204 în Oșorhei, 1.073 în Nojorid).
Doar că, deși proiectul a fost depus la timp, în decembrie 2020, a fost ținut la sertar la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus la acea vreme de Cristian Ghinea, care considera încălzirea pe gaz poluantă, la fel întâmplându-se cu toate proiectele din țară. Evaluarea lor s-a încheiat abia în primăvara anului 2022, după schimbarea ministrului.
Executate 100%, plătite 10%
După desemnarea proiectelor câștigătoare au urmat licitațiile pentru execuție. Pentru rețelele din Nojorid, Oșorhei și Paleu a câștigat asocierea firmelor Avril SRL și Avi Prod SRL, pentru 68,01 milioane lei, care le-a finalizat în vara anului trecut. Până atunci, constructorilor li se achitaseră din POIM doar 7 milioane lei, aferent unor lucrări pentru care deconturile au fost depuse până la 17 decembrie 2023, așa că nu le-au predat.
Urmarea? Localnicii s-au aprovizionat în toamna anului trecut tot cu lemne sau peleți. Unii, optimiști, care își înlocuiseră centralele termice cu altele, pe gaz, au recurs la GPL îmbuteliat. „Pe două butelii de 84 litri dădeam 700 lei și ne ajungeau trei săptămâni”, spune Marius, un orădean mutat pe strada Carol I din Nojorid.
La ieșirea din iarnă, anul acesta, spera că în sezonul ce urmează va avea gaz din rețeaua trasă la poartă, mult mai ieftin. „Se vorbea că s-a găsit o soluție să se plătească firmele, să se facă recepția și să se dea drumul la gaz”. Dar, deși în toate cele trei comune a fost desemnat inclusiv concesionarul rețelelor, Distrigaz Vest, acesta nu va putea opera rețelele. Familia lui Marius va folosi tot butelii, doar că acum trei săptămâni de căldură îl vor costa 850 lei.
Ăștia politicieni...
În țară sunt 33 de comune unde rețelele de gaz începute cu fonduri UE sunt plătite doar parțial, iar cum vina nu aparține nici primăriilor, nici constructorilor, în această primăvară Guvernul a decis, prin Ordonanța de Urgență 9/2025, să acopere restul cheltuielilor din Fondul de Mediu.
Aceasta, însă, permite doar plata lucrărilor „aferente activităților realizate în perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2026”, or în cazul comunelor Nojorid, Oșorhei și Paleu grosul lucrărilor a fost realizat până la finele anului 2023. Până la 17 decembrie în acel an firmele primiseră 7 milioane lei din POIM, iar anul acesta încă 10 milioane lei, în baza OUG 9/2025, pentru lucrări făcute anul trecut. Mai au, însă, de încasat încă 51 milioane lei pentru lucrări executate în 2023 și rămase nedecontate, astfel că Ordonanța trebuie modificată.
„Pe 14 mai, am depus un proiect de lege pentru modificarea OUG 9/2025 așa încât să prevadă plata din Fondul de Mediu și a lucrărilor executate anterior datei de 1 ianuarie 2024”, spune deputatul PNL Bihor, Arina Moș (foto). Numai că, de atunci și până acum conducerea Camerei Deputaților nici măcar n-a pus proiectul pe ordinea de zi, ceea ce pe primari îi îngrijorează. Dacă aleșii din Parlament nu rezolvă problema, s-ar putea să nu aibă gaz nici anul viitor, căci rețelele se învechesc și vor trebui expertizate înainte să fie puse în funcțiune. Altă cheltuială și alt timp irosit, din cauza unor politicieni rupți de realitate și indolenți...