Prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) Oradea îl va aduce în lumina reflectoarelor pe singurul regizor de film cunoscut pe care l-a dat Oradea: Bereczki Csaba, directorul Centrului Naţional de Film din Ungaria.

Născut în Marghita dar crescut în Oradea, Bereczki a părăsit România în 1987, stabilindu-se împreună cu familia în Budapesta, unde a urmat cursurile Academiei de Teatru şi Film, devenind apoi bursier al Şcolii de film Femis şi al atelierului de documentare Ateliers Varan din Paris, acolo unde a şi lucrat, apoi, până în 1998, ca asistent de regie şi în distribuţia de film.

Mereu înapoi la origini

Ca asistent de emisie, a colaborat, printre alţii, cu Jean-Paul Rappeneau (Cyrano) & Marco Ferreri, dar şi cu Tony Gatlif, un regizor algerian de cetăţenie franceză (Latcho Drom), alături de care a lucrat la producţia Gadjo Dilo. Între 1998-2002 a condus Mokep Rt., o companie de distribuţie cinamtografică din Ungaria, iar din 2002 e regizor independent şi conduce studiourile de film Dialog & Filmenergy din Budapesta.

Chiar dacă a părăsit România, Bereczki se consideră legat de Oradea. De altfel, primul său lungmetraj, „Cântecul Nebunilor”, o coproducţie maghiaro-franceză-română, cu Julie Depardieu  şi Maia Morgenstern în rolurile principale, a fost filmat parţial în municipiul de pe Crişul Repede. „Numeroase scene au fost filmate la Oradea, la Urvind şi Băile 1 Mai, iar o parte din scene le-am filmat la Paris", a povestit regizorul pentru BIHOREANUL.

Nu e întâmplător, deci, că şi filmul Exod de suflete / Soul Exodus, care va rula vineri seara de la ora 21.00 la Sinagoga Sion, a fost turnat parţial tot în oraşul copilăriei sale. Documentarul, laureat al Hungary Film Awards 2017, prezintă călătoria a cinci muzicieni născuți în America de Nord care încearcă să își descopere rădăcinile cu ajutorul muzicii klezmer, pornind într-un exod invers, de la Montreal către Republica Moldova.

Un film vesel, despre "lucruri grele"

„Am vrut să vorbesc despre criza de identitate, prin imagini, cuvinte şi muzică, cu voie bună, prin ochii unor evrei americani, care vor să se întoarcă la origini. Este o călătorie în căutarea identităţii pe muzică Klezmer. E mult mai simplu să povesteşti ceva prin muzică, fiindcă apelezi la emoţii.”, spune Bereczki despre documentarul său, care este unul atipic.

„Până acum, în filmele documentare nu a fost niciodată în cadru regizorul. Aici e alături de protagoniştii săi, purtând discuţii sincere despre subiecte foarte grele. Relaţia dintre regizor şi personaje este mai sinceră şi am reuşit să facem un film mai personal”, arată regizorul.

Bereczki speră ca orădenii să vină în număr cât mai mare la filmul său, dar şi ca TIFF să devină o tradiţie şi în Oradea. „Pe mine mă legau şi până acum foarte multe amintiri de Oradea. Aici am copilărit, aici am terminat liceul. Este normal să iubesc oraşul acesta. Citesc şi acum ziarele de aici, sunt chiar abonat la publicaţii online locale, mă întorc periodic, de 4-5 ori pe an, văd întotdeauna ceva nou, ceva frumos. Lucrurile se schimbă, şi se shimbă în bine. Iar TIFF Oradea este unul din lucrurile bune, Sper ca şi festivalul să devină o tradiţie, pentru că este un eveniment important, cu greutate”, susţine el.