Marcel Ciolacu 1,02. George Simion 1,90. Nicolae Ciucă 2,10. Elena Lasconi 5,50. Mircea Geoană 6,50. Călin Georgescu 25,00. Cu mici variațiuni, acestea erau cotele la pariuri în lunea dinaintea primului tur al prezidențiale, la care au candidat 14 reprezentanți ai unor partide și independenți. Până pe 24 noiembrie, 7 sondaje îl dădeau pe Ciolacu pe primul loc, urmat de Simion. În trei domina tot candidatul PSD, urmat de cel al PNL, iar în unul după Ciolacu veneau reprezentanții AUR și USR la egalitate.
După închiderea urnelor, exit-poll-urile au prefigurat o primă surpriză: Ciolacu avea 25% din voturi și Lasconi 18%, dar în final numărătoarea a trimis candidatul PSD pe locul 3, dându-l câștigător pe un cvasinecunoscut: Călin Georgescu, un „premiant” al TikTok, „suveranist” cu înclinații mistice. Rezultatul a stârnit îngrijorări și, după câteva zile, a părut sortit invalidării.
BIHOREANUL vă prezintă filmul unei săptămâni halucinante, în care confuzia s-a înstăpânit de jos până sus, de la simplul alegător la instituții ale statului...
Ciolacu, sub Lasconi
Jocurile păreau făcute pe 7 octombrie, când CCR respingea candidatura la Președinție a Dianei Șoșoacă (SOS), pe motiv că încalcă unele „condiţii de eligibilitate” privind „valorile democraţiei, statul de drept, respectarea Constituţiei, corelate cu garanţia politico-militară a acestora, apartenenţa României la UE şi NATO”.
În aceste condiții, candidatul celui mai puternic partid, PSD, părea câștigător: urma să intre în turul 2 cu cel al AUR și s-ar fi repetat situația din 2000, când în turul decisiv au fost Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor: cel aflat pe prima poziție putea fi votat chiar și de susținătorii „dreptei”, pentru ca șef al statului să nu ajungă un extremist.
Când colo, în zorii zilei de 25 noiembrie, rezultatele răsturnau toate socotelile: Ciolacu devenea primul candidat PSD picat din primul tur, iar Simion s-a clasat abia pe locul 4. Ierarhia în țară a fost: 1 - Călin Georgescu (2.120.404 voturi, 22,94%); 2 - Elena Lasconi (1.772.503 voturi, 19,18%); 3 - Marcel Ciolacu (1.769.761 voturi, 19,15%); 4 - George Simion (1.281.327 voturi, 13,86%); 5 - Nicolae Ciucă (811.952 voturi, 8,79%); 6 - Mircea Geoană (583.900 voturi, 6,32%); 7 - Kelemen Hunor (416.353 voturi, 4,5%); 8 - Cristian Diaconescu (286.842, 3,1%).
Restul candidaților (Cristian Terheș, Ana Birchall, Ludovic Orban, Sebastian Popescu, Alexandra Păcuraru, Silviu Predoiu) au luat sub 2%.
Unii „ocoși”, alții smeriți
În Bihor, cu un sfert din locuitori etnici maghiari, clasamentul a fost diferit, UDMR neavând concurență: 1 - Kelemen (43.959 voturi, 18,12%); 2 - Georgescu (40.789, 16,81%), 3 - Ciolacu (40.76, 16,8%), 4 - Ciucă (36.745, 15,15%), 5 - Lasconi (30.266, 12,48%), 6 - Simion (28.309, 11,67%); 7 - Geoană (10.077 voturi, 4,15%).
„Mulțumim românilor”, a transmis, satisfăcut, președintele executiv al UDMR Bihor, Szabó Ödön.
„Ar trebui să fim mândri!”, a spus și Békési Csaba, șeful campaniei PSD Bihor, argumentând că în vară partidul a primit la Consiliul Județean 48.277 voturi, iar prezidențiabilul a obținut duminică 40.761, deci s-au pierdut doar 8.000 de susținători.
În schimb, PNL Bihor a suferit mai mult: la CJ avea 137.176 voturi, dar Ciucă a primit acum de aproape patru ori mai puțin! Potrivit prim-vicepreședintelui Mircea Mălan, a fost un vot de protest, iar partidul a decontat greșeli succesive începute în 2020, când l-a debarcat pe Ludovic Orban pentru a-l înlocui cu o persoană „fără experiență politică”, Florin Cîțu, iar apoi cu o alta, Nicolae Ciucă, sub care PNL a guvernat cu PSD. „Noi ne-am învățat lecția”, a spus Mălan.
„Nicu și Marcel”, game over
În prima zi după scrutin, Marcel Ciolacu (foto) și-a anunțat demisia de la șefia PSD, precizând că va rămâne premier pentru a evita instabilitatea, până la formarea unui nou guvern, după parlamentarele din 1 decembrie. Mai mult, i-a felicitat pe cei doi finaliști și a asigurat că nu va contesta rezultatul, în ciuda diferenței sub 3.000 de voturi care l-a despărțit de candidata USR. „Respectarea regulilor democratice este mai importantă decât interesele personale”, a zis Ciolacu.
Ciucă a demisionat și el, urmat de întreaga conducere PNL, preluată rapid, cum era de așteptat, de bihoreanul Ilie Bolojan, singurul credibil dintre liberali. Imediat, acesta a anunțat că PNL o va sprijini în turul 2 pe Elena Lasconi, „fără nicio negociere”, pentru păstrarea „direcției europene a României”.
Ulterior, Bolojan a început un adevărat maraton pentru a transmite alegătorilor mesajul noului PNL, șocând cu asprimea acestuia: „eficiența statului pentru a reduce risipa, politici publice care să permită dezvoltarea comunităților locale prin descentralizare, politici care să susțină statul de drept, un sistem de justiție independent și politici care țin de echitate, de meritocrație”.
Sub radar
De altfel, rezultatul votului a fost perceput ca un șoc în toată țara. Bursa din București a căzut pe roșu, iar ROBOR a crescut, astfel că vom plăti mai mult orice împrumut. Societatea a fost uluită. Un candidat care a evoluat „sub radar” devenise preferatul unei majorități și se căutau explicații, de la neîncrederea în politicieni la puterea rețelelor de socializare.
Luni, pe dexonline.ro cele mai căutate cuvinte au fost legionar, antisemitism, suveranism, mason/masonerie, rusofil. „La noi omul întâi votează și abia apoi se informează”, a concluzionat un comentator pe pagina de Facebook a site-ului.
Pe măsură ce trecea timpul, publicul afla că independentul Călin Georgescu - care vorbise misterios doar despre „apă-hrană-energie”, dar fără nicio propunere pentru economie, educație, sănătate, politică externă ori apărare - are un profil de legionaroid, rusofil, anti-UE, anti-NATO și conspiraționist, cu numeroase ziceri consternante.
„Șansa României e înțelepciunea Rusiei... Putin este un patriot... Apa nu este doar H2O, așa am fost dresați să credem. Este informație, vibrație, dar a fost îmbuteliată în plastic ca să nu-ți mai dea această informație... Omul nu a ajuns pe lună... În Ucraina nu este război... Pandemia și criza din Ucraina sunt tehnici de manipulare... Femeile nu ar trebui să aibă drept de vot... Pentru mine este o onoare că n-am intrat în Schengen... În sucuri sunt nanocipuri... Avortul întrerupe firul divin”, sunt numai câteva dintre spusele „independentului”.
Un influent ziar rusesc, Argumentî e Faktî, scria marți că Georgescu este „un susținător al dialogului cu Rusia” și „un critic feroce al UE și al NATO”.
80%. 8 din 10 postări pe TikTok erau săptămâna trecută pro Călin Georgescu, prezentat ca „președintele tuturor necalificaților, președintele poporului”, „o legendă și un erou”, „regele României”. „Prefer să învăț rusa decât să vină băiatul de la școală și să-mi spună «Tati, ți-o prezint pe iubita mea, Lucian»”, pledau pentru el zeci de conturi, inclusiv ale unor tineri stabiliți în Vest (Inquam Photos / Octav Ganea)
Noi și algoritmii
Cum a câștigat „candidatul fantomă”? Secretul a fost TikTok, cu mesaje targetate pentru fiecare categorie de utilizatori, de la mistici la nostalgici și de la revoltați la conspiraționiști și suveraniști, trend înregistrat, de altfel, tot mai mult în Europa în acest an.
Spre deosebire de alte rețele, TikTok direcționează conținutul către un anume tip de public, receptiv la emoții și neobișnuit cu gândirea critică, algoritmul manipulator fiind un pericol real pentru democrație, chiar pentru ordinea socială, au subliniat specialiști în social media ca Dragoș Stanca ori Mihnea Măruță.
De ce unor utilizatori nu le-a apărut nicio postare cu Georgescu, iar alții au fost inundați? „Tocmai pentru că algoritmii știu precis ce nivel de educație are fiecare utilizator, iar cel care a cumpărat de la TikTok campania de susținere a lui Georgescu a avut cerințe precise. A căutat doar un anumit tip de public și algoritmii au direcționat mesajele doar spre anumiți oameni. Electoratul mai educat a fost luat prin surprindere. Era izolat în propria bulă și nu știa ce se întâmplă «dincolo». În schimb, publicul furios și puțin instruit, aplecat spre sloganuri populiste și naționaliste, a primit exact mesajele pe care le aștepta și voia să le audă”, a arătat și Lucian Mândruță.
Ne-au „lucrat” rușii și chinezii
De altfel, CSAT a transmis, joi, că „au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral”, iar analizele serviciilor de informații ar arăta că rușii vor să influențeze publicul, căci România a devenit „o prioritate pentru actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială”.
De asemenea, CSAT a arătat că Tik Tok l-a favorizat pe Călin Georgescu fiindcă „nu l-a marcat drept candidat politic”, astfel că vizibilitatea i-a „crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați, recunoscuți de algoritmi drept candidați”, și al căror conținut „a fost filtrat masiv”. Prin urmare, TikTok a încălcat legea: „Compania chineză, contrar celor comunicate oficial autorităților române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC”, ceea ce înseamnă că „nu a respectat normele legale care reglementează desfășurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia”.
CU HANDICAP. În turul decisiv al prezidențialelor, candidata USR Elena Lasconi are de recuperat o diferență de 347.901 voturi față de câștigătorul celui din 24 noiembrie, asta dacă nu cumva scrutinul se va relua de la zero (Inquam Photos / Octav Ganea)
Produs de „sistem”
Prezentat de susținători ca anti-sistem, independentul Georgescu este, de fapt, tot un „produs al sistemului”, după cum a dezvăluit presa, trezită din letargie: protejat al unui fost demnitar comunist (Mircea Malița), absolvent după 1990 al unor cursuri postuniversitare de securitate și apărare națională, mason, consilier al unui ministru al Mediului dovedit colaborator al Securității (Marcian Bleahu), susținut de doi foști miniștri de Externe (Sergiu Celac, fost interpret de limba engleză al lui Ceaușescu, și Mircea Geoană), propus premier din partea AUR, dar exclus în 2022 pentru că l-a numit erou pe legionarul Corneliu Zelea Codreanu, deci chiar și pentru acest partid s-a dovedit prea... extremist.
Alte publicații, precum Adevărul, au dezvăluit că Georgescu este conectat cu politicieni și afaceriști din Republica Moldova controlați de Rusia, iar în țară e susținut de personaje din culise precum un fost șef SIE (Silviu Predoiu) ori un expert în criptomonede (Constantin Vacusta).
Invitat la Realitatea TV la mijlocul săptămânii, Georgescu și-a negat o parte dintre afirmațiile mai vechi, de pildă că ar vrea să scoată România din NATO (pe motiv că „nu asigură nicio protecție”), stagiu militar obligatoriu (afirmând că s-a gândit la pregătirea pentru situații de urgență - „incendii, inundații, cutremure”) ori că nu vrea să limiteze dreptul la avort.
Noul AUR
Inclusiv BIHOREANUL a constatat că, în ciuda independenței proclamate, Georgescu e susținut de un partid, Partidul Oamenilor Tineri, fondat anul trecut de o deputată din Hunedoara aleasă în 2020 pe lista AUR, Anamaria Gavrilă.
„POT a fost primul și singurul partid care a spus că susținem și votăm Călin Georgescu”, a spus aceasta într-o filmare înregistrată la Oradea. „Cu mare, mare umilință stăm și-i mulțumim lui Dumnezeu că a întors o pagină în istoria României. Mulțumim lui Dumnezeu pentru minunile pe care le face. Un vot pentru Călin Georgescu înseamnă că poporul român e treaz și e viu. Mulțumim lui Dumnezeu și mulțumim lui Călin Georgescu”, a spus președinta POT.
Într-un alt video răspândit pe internet (foto, jos), aceasta a apărut flancată de reprezentanți locali ai POT, în frunte cu deschizătorul listei pentru Camera Deputaților, Cristian Emanuel Cîmpan, un fermier care crește măgărițe pentru lapte și care în 9 iunie a candidat la Primăria Hidișelu de Sus, clasându-se al treilea.
Soția lui Cristian Emanuel Cîmpan, Diana Natalia Cîmpan, candidează pe primul loc la Deputăție în județul Satu Mare, și tot un Cîmpan, Petru, e pe primul loc în Bihor pentru Senat. Ideologia POT e simplă: „misiunea de român” și „credința în Dumnezeu”, iar în loc de program de guvernare afișează propaganda anti-avort și anti-vaccinare, la fel ca Georgescu însuși.
Final deschis
Trăgând linie, întrebarea multora era, la finele săptămânii trecute, dacă votanții unui astfel de candidat ar mai putea fi întorși din drum. Unii erau sceptici, invocând viralizarea și mai intensă pe rețele - nu doar pe TikTok, ci și pe „bătrânul” Facebook - a mesajelor potrivit cărora contracandidata lui Georgescu, Elena Lasconi, „vrea să ne bage în război, vrea carne de tun pentru Ucraina”, „încurajează această viață de cuplu”, în timp ce preferatul lor i-ar face nici mai mult, nici mai puțin decât „să pregătim țara pentru venirea lui Isus”.
Ar mai fi, totuși, și o altă soluție: cetățenii, inclusiv cei care în turul I au lipsit, să se prezinte la vot și toți, inclusiv cei care au fost și în primul tur - dintre care o parte s-au lămurit pe cine au ștampilat -, să voteze rațional. În lipsa unui candidat ideal, măcar să nu-și încredințeze destinele celui care se arată, până una-alta, cel mai nepotrivit.
CU INFLUENCERI
CNA, apel la Comisia Europeană
Victoria lui Călin Georgescu a fost facilitată pe TikTok nu doar de algoritmi, ci și de influenceri plătiți, a descoperit presa, iar asta deși candidatul a declarat la AEP zero cheltuieli de campanie. HotNews a exemplificat cu un vlogger auto, Marius Cătălin (814.000 urmăritori), ori cu frații Iosif și Beniamin Graur (226.000 urmăritori), iar Spotmedia cu Mădălina Goșoiu (91.000 urmăritori), toți plătiți pentru a „împinge” taguri precum #echilibruşiverticalitate, de care era „lipit” Georgescu.
De altfel, CNA a cerut Comisiei Europene o anchetă privind implicarea TikTok în alegeri, pentru „suspiciuni de manipulare a opiniei publice”, acuzând că platforma „este cea mai lipsită de transparenţă în ce priveşte algoritmii”. Un oficial al TikTok citat de paginademedia.ro a susținut, însă, că nu ar exista nicio dovadă de „influenţă ascunsă sau de influență externă”. Doar în septembrie, a admis reprezentantul companiei, TikTok a „demontat o rețea care targeta audienţa în limba română”, dar a susținut că ea „nu a jucat niciun rol în promovarea campaniei lui Călin Georgescu”.
CCR: SPRE ANULARE
Alegeri până-n Revelion?
CCR a decis joi ca toate cele 9.242.186 voturi din 24 noiembrie să fie „reverificate și renumărate”, fără a prezenta o motivare clară, după o contestație înregistrată de Cristian Terheș, candidatul Partidului Național Conservator Român (fost europarlamentar PSD și AUR). Acesta a cerut anularea primului tur pe motiv că voturi date de alegători candidatului Forței Dreptei, Ludovic Orban (care a anunțat că se retrage din competiție, dar a rămas pe buletinele de vot), ar fi fost contabilizate pentru candidata USR, Elena Lasconi.
Prin urmare, BEC a dispus renumărarea, procedura fiind reglementată ad-hoc și atribuită în sarcina Birourilor Electorale Județene, care au avut termen să finalizeze operațiunea duminică, 1 decembrie, ora 22.00. Cu toate că urma să dea un verdict vineri, CCR l-a amânat pe luni, 2 decembrie, după alegerile parlamentare.
Potrivit președintelui AEP, Toni Greblă, dacă CCR ar invalida scrutinul, un nou tur I ar putea fi organizat pe 15 decembrie, iar al doilea pe 29 decembrie. Oficialul a afirmat că după renumărare pot apărea cifre diferite, care să schimbe ordinea candidaților rezultată după turul I, și atunci CCR poate decide invalidarea: „Dacă constată că frauda este atât de mare încât determină schimbarea ordinii competitorilor politici, atunci poate să dispună invalidarea (...) sau poate să constate că există unele diferenţe, cum poate să fie şi firesc, dar că acestea nu au influenţat major rezultatul final şi să valideze primul tur de scrutin”.
Așa cum era de așteptat, președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a fost ales președinte interimar al PNL încă de luni seară, după demisia lui Nicolae Ciucă, determinată de scorul slab de la alegerile prezidențiale de cu o zi înainte.
Și tot cum era de așteptat, liderul liberalilor bihoreni și-a început activitatea în noul „job” în stilul caracteristic: punând în fața colegilor, a partenerilor și a adversarilor politici nu promisiuni „dulci”, ci soluții nepopulare și dureroase, gândite din timp în ideea „reformării statului” anchilozat. Mai rămâne de văzut și cu ce efecte concrete...