În primul interviu din carieră, procurorul Cristian Ardelean vorbeşte despre felul în care magistraţii anticorupţie au fost transformaţi în personaje negative, fiind hărţuiţi de instituţii politizate precum Inspecţia Judiciară şi Secţia specială de investigare a infracţiunilor din justiţie, aşa încât Justiţia însăşi a ajuns spectatoare la fenomenul infracţional, îndeosebi la marea corupţie, practicată de „gulerele albe”.
La 37 de ani, cu un traseu profesional început la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, continuat la cel de pe lângă Tribunalul Bihor şi apoi la DNA Oradea, de unde în ianuarie 2019 a fost revocat, la fel ca alţi patru colegi, în urma faimoasei înregistrări din sediul instituţiei lansată pe piaţă de avocatul Răzvan Doseanu, ajuns din nou la Parchetul judeţean, procurorul Ardelean este cunoscut publicului atât datorită scandalului generat de discuţia în urma căreia procurorii anticorupţie au fost acuzaţi că ar fi pus la cale „cuminţirea” unor judecători, dar şi şi pentru dosare grele, în care au fost audiate inclusiv VIP-uri precum Victor Ponta sau Liviu Dragnea.
- Aţi trecut printr-un proces disciplinar declanşat de Inspecţia Judiciară după ce o inculpată pentru evaziune fiscală, Nela Secară, v-a acuzat că aţi încălcat o obligaţie de abţinere într-un proces al acesteia. În final, recent, secţia pentru procurori a CSM a anulat acţiunea. Ce înseamnă asta, de unde a pornit povestea în care sunteţi personaj negativ?
- Când lucram la Parchetul Bihor, în anii 2012-2103, înainte să ajung la DNA, am cercetat-o pe această persoană pentru mai multe infracţiuni economice, de exemplu evaziune fiscală şi înscenarea unui furt asupra unei firme pe care o avea pentru a încasa daune de la o firmă de asigurare, şi am colaborat şi cu autorităţile judiciare din Olanda, care ne-au cerut sprijinul într-un dosar deschis acolo fiindcă ar fi dus oameni la muncă şi i-ar fi ţinut în semi-sclavie. Cu vreo doi ani în urmă, de când DNA a fost transformat într-un fel de „duşman al poporului”, această persoană, susţinută de avocatul Răzvan Doseanu, a pretins la Antena 3 că aş fi cercetat-o, de fapt, pentru a o determina să facă denunţuri împotriva unor judecători din Oradea, afirmaţie lipsită de orice fundament de vreme ce în perioada când am cercetat-o, nu aveam atribuţii privind cercetarea magistraților şi nici nu ştiam că voi ajunge, peste 2 ani, la DNA.
Cert e că după ce am revenit la Parchetul Bihor, în martie 2019, fiind desemnat de conducerea instituţiei ca procuror de şedinţă într-una din cauzele în care această persoană este inculpată pentru evaziune fiscală, m-a acuzat că nu m-am abţinut să apar în sala de judecată, deşi n-am mers de capul meu, ci în exercitarea profesiei şi în baza unui ordin de serviciu, pentru a participa ca procuror de şedinţă la toate cauzele din acea zi la acel complet de judecată. Inculpata a afirmat că am o relaţie de duşmănie faţă de ea, dovedită, zicea ea, cu faptul că îmi făcuse şi o plângere penală la Secţia Specială de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ), dar despre care eu nici nu fusesem înştiinţat.
Cu acuza că nu m-am abţinut, deşi nu aveam această obligaţie, Inspecţia Judiciară (IJ) a deschis împotriva mea o acţiune disciplinară, care acum două săptămâni a fost pur şi simplu anulată, după ce am demonstrat că desemnarea unuia dintre inspectorii care m-au cercetat n-a fost făcută cu respectarea Regulamentului Inspecţiei Judiciare, aleatoriu, ci printr-o numire de către şeful acestei instituţii. Practic, s-a încălcat principiul imparţialităţii în acţiunea disciplinară, aceasta fiind din start viciată. Menționez că o parte de acuzațiile care mi-au fost aduse au fost „probate” cu titluri denigratoare la adresa mea în emisiunea „Sinteza zilei” de la Antena 3, unde Nela Secară fusese invitată, respectiv cu o afirmație pe care avocatul Doseanu a facut-o în cadrul unui interviu.
„Au reuşit să compromită procurori care şi-au făcut datoria”
- Pe de altă parte, împotriva dvs, ca şi a celorlalţi foşti procurori DNA Oradea, a fost deschis și un dosar penal. În ce stadiu este aceasta?
- În ianuarie 2019, imediat ce acea înregistrare din sediul DNA Oradea a fost pusă pe site-ul avocatului Răzvan Doseanu, o persoană care ulterior a ajuns parlamentar PSD, Cristian Terheş, a sesizat SIIJ, în numele unui ONG, la fel cum făcuse cu puţin timp înainte şi împotriva preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, la Inspecția Judiciară.. Toţi procurorii DNA Oradea care apăreau în înregistrare purtând o discuţie privată - eu, Ciprian Man, Cosmin Pantea, Adrian Muntean şi Lucian Rus - am fost citaţi la Parchetul General, fiind audiaţi de Adina Florea, adjuncta şefului SIIJ. În aceeași zi în care am fost citați, informația a apărut la emisiunea „Sinteza Zilei”, dl Gâdea oferind toate detaliile legată de oră, zi, infracțiunile pentru care eram cercetați...
Deși am fost citați pe ora 10, audierile au început de abia la 12:30, întrucât doamna Florea se afla în acea dimineață la Ministerul Justiției, la dl Tudorel Toader, fără măcar să fi fost anunțati în prealabil în acest sens, ceea ce nu mi se pare normal. La fel cum nu este normal că imediat după aceea au fost difuzate la Antena 3 fragmente din declaraţiile unui coleg referitoare la un dosar în care erau cercetaţi pentru fapte de corupţie patru judecători de la Curtea de Apel Oradea (n.r. – Florica Roman, Denisa Vidican, Ovidiu Galea şi Raluca Cuc).
Problema gravă este că ulterior, din decembrie 2019, în acest dosar al Secţiei Speciale nu s-a mai întâmplat nimic, este ţinut deschis pentru ca asupra noastră să poată plana suspiciuni de abuzuri. De altfel, avocatul Doseanu aminteşte periodic, la fel cum a făcut Antena 3 şi site-ul luju.ro, că suntem suspecţi de încălcarea legii. Scopul decredibilizării şi compromiterii procurorilor este evident, zic eu, şi anume decredibilizarea dosarelor anticorupţie.
- Rezultatul este că procurorii care au lucrat la DNA Oradea sunt singurii magistraţi din Bihor care, cum se spune popular, „au probleme cu legea”. Să înţelegem că, în rest, magistraţii bihoreni sunt oneşti, incoruptibili şi îşi fac datoria?
- Eu nu mă pronunţ în ce îi priveşte pe alţii, cert este că suntem singurii magistraţi împotriva cărora se deschid acţiuni disciplinare şi nu numai, în condiţiile în care - vreau să subliniez acest lucru - am fost verificat în anii anteriori în repetate rânduri (inclusiv întreaga activitate a Serviciului Teritorial Oradea) şi nu mi s-a găsit nicio abatere disciplinară, nicio greşeală profesională. Pe de altă parte, nu suntem singurii magistraţi români în această situaţie, de a fi hărţuiţi de IJ şi SIIJ. Laura Kovesi a avut 6 acţiuni disciplinare şi 2 dosare penale, din care unul este tot nesoluţionat, şi mai sunt şi alţi colegi de la DNA.
În general, percepția mea este că ţintele IJ şi SIIJ sunt procurori anticorupţie și că aceste două instituţii au încercat - uneori au și reuşit - să compromită procurori care şi-au făcut datoria legal şi cu bună credinţă, dovadă în acest sens și faptul că toate acțiunile disciplinare judecate anul acesta la CSM - Secția Procurori au fost respinse sau anulate.
„Nu se doreşte să se facă lumină”
- Aţi aflat cine a făcut înregistrarea în sediul DNA Oradea? Totuşi, acolo nu e ca la piaţă, telefoanele vizitatorilor sunt reţinute la intrare, deci autorul nu putea fi decât un „insider”...
- Sau putea fi plasat, la fel de ilegal, un mijloc de înregistrare ascuns. Nu am aflat cine a făcut înregistrarea, deşi am depus la SIIJ o plângere penală încă din ianuarie 2019, solicitând identificarea persoanei care a realizat-o. La SIIJ, însă, nu s-a făcut nimic pentru a se afla acest lucru, ceea ce mă îndreptăţeşte să cred că nu se doreşte să se facă lumină.
Amintesc că avocatul Doseanu, chiar într-un interviu acordat BIHOREANULUI, susţinea că deţine înregistrarea originală într-un telefon pe care urma să-l predea SIIJ, ba a adăugat că mai are o grămadă de alte înregistrări compromiţătoare, pe care nu le-a mai arătat niciodată. Ulterior, am aflat că de fapt acel telefon era al unui poliţist, Remus Indrei, fostul şef al Poliţiei Beiuş, cercetat pentru corupţie şi apărat de avocatul Doseanu, care a pretins că l-a cumpărat, sigilat, dintr-o reprezentanţă Orange, dar că a găsit înregistrarea în el. Alte detalii nu cunosc, căci până acum nu ni s-a permis accesul la piesele dosarului. Dar vă daţi seama câtă minciună se aruncă în public şi câtă manipulare s-a făcut...
- Considerați normale, ca magistrat, expresiile pe care le-ați folosit în acele discuții care au fost înregistrate în sediul DNA?
- Atâta timp cât o discuţie privată a fost înregistrată ilegal şi nu se doreşte să se afle de către cine, atâta timp cât nu se demonstrează că acea înregistrare este autentică eu nu îmi pot reproşa niciun cuvânt pe care l-am folosit. În acea discuţie, nu se aude dealtfel că aş fi afirmat, eu sau alt coleg, că un judecător este corupt, nu am insultat pe nimeni, noi am discutat despre dosare la care am lucrat şi care erau trimise în instanţă, exprimându-ne nemulţumirea cu privire la durata acestora. Sunt lucruri normale, despre care sunt convins că se discută în orice Parchet.
- Credeți că acţiunile IJ şi SIIJ sunt hărţuieli cu rol de exemplu, pentru ca alţi procurori să nu mai trimită în judecată persoane corupte, pentru ca alţi judecători să nu le condamne?
- Eu consider că acţiunile disciplinare şi cele penale pornite împotriva procurorilor DNA au acest scop, de a fi compromişi, dar şi de a fi descurajaţi alţii să mai facă dosare importante de corupţie.
„A scăzut mult activitatea DNA”
- Până la urmă există magistrați buni și magistrați răi? Opinia publică ce să creadă când vede că un întreg lot de magistrați pe care DNA Oradea i-a acuzat de corupţie a fost totuşi achitat, verdictul instanței fiind că „fapta nu există”? De ce nu am crede că la mijloc e o răfuială între magistrați?
- Aprecierile privind probele aparţin unor persoane diferite, una este procurorul, care apreciază că sunt probe pentru inculparea unei persoane, cu respectarea legii, iar alta este judecătorul, care poate avea altă opinie. Asta nu înseamnă că un procuror al cărui dosar se finalizează cu o achitare a comis un abuz. Apoi, să nu uităm, există şi procese în care „fapta nu există” pentru că după trimiterea în judecată a dosarului probele sunt anulate prin decizii ale CCR emise ulterior redactării rechizitoriilor, ceea ce face, de exemplu, ca o instanţă să pronunţe o condamnare, iar altă instanţă, ulterior, să pronunţe o achitare în acelaşi dosar, dar „golit” fără probele iniţiale.
În ce priveşte presupuse răfuieli între magistraţi, aceasta este interpretarea pe care au dat-o unele persoane din presă şi din politică, fără a prezenta nicio probă. Eu, de pildă, am cercetat judecători, dar tot eu, în urma probelor pe care le-am strâns, am clasat toate dosarele cu judecători, considerând că nu există motive pentru a-i trimite în judecată. Şi atunci unde este abuzul meu? Unde am greşit?
- Ce interese au existat pentru decapitarea DNA Oradea? Percepţia publică e că azi DNA Oradea nu mai există. Nu s-a mai remarcat în ultima vreme...
- Eu pot doar să intuiesc că sunt interese, în condiţiile în care la DNA Oradea au fost cercetate persoane sus-puse, ceea ce de o vreme nu se mai întâmplă. În trecut au fost cercetaţi inclusiv miniştri (n.r. – Laszlo Borbely, fost ministru al Mediului, netrimis în judecată deoarece ce Parlamentul a refuzat să-i ridice imunitatea, fiind condamnaţi doar complicii săi), judecători de la Curtea de Apel (n.r. – Mircea Puşcaş, condamnat la închisoare), poliţişti cu funcţii de conducere (n.r. – fostul şef al Poliţiei Române, Liviu Popa, Ioan Brîndaș – adjunctul al șefului IPJ Bihor), şefi din administraţia locală (n.r. – fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, Alexandru Kiss, fostul vicepreşedinte al CJ Satu Mare, Mircea Govor) etc. În prezent, activitatea DNA Oradea pare mult redusă, pe fondul revocării unor procurori, al pensionării unor polițiști, dar şi al modificării legislaţiei, care a dus la achitări ce au rolul de a demobiliza procurorii.
- Există politicieni, susţinuţi de câteva canale TV, care pretind că magistraţi abuzivi au băgat la închisoare inocenţi, dar majoritatea românilor consideră că, dimpotrivă, corupţii sunt bine mersi, nederanjaţi. A murit, deci, lupta anticorupţie?
- Eu consider că n-a murit nici lupta anticorupţie, nici DNA, dar există percepția că a scăzut mult activitatea, rezultat la care a dus şi factorul uman, prin plecarea unor procurori, locurile acestora rămânând în multe cazuri neocupate, şi factorul mediatic, pentru că procurorii văd că pot fi linşaţi în presă şi hărţuiţi dacă îşi fac datoria, astfel că sunt demotivaţi, şi factorul legislativ, pentru că legile justiţiei au fost modificate aşa încât nu pot lucra în DNA decât procurori cu vechime mai mare de 10 ani şi implicit nu mai pot lucra procurori tineri, entuziaşti şi dornici de afirmare.
În plus, au scăzut sesizările făcute de cetăţeni şi de instituţii, şi au scăzut şi informaţiile, pentru că procurorii nu le mai primesc tocmai de la serviciile de informaţii. Ce faci fără informaţii? Te plimbi prin oraş, să afli date care să ducă la un dosar penal? În fine, a scăzut şi spiritul combativ al procurorilor, care constată că dacă fac dosare grele pot ajunge nu doar să fie linşaţi în presă, ci şi să fie revocaţi.
Cel mai mare regret...
- Aveţi regrete că prin revocarea dvs din DNA nu aţi finalizat dosare importante? Care sunt acelea?
- Da, sigur că am regrete. Alături de supărarea că am fost dat afară nemeritat, acesta e cel mai mare regret sub aspect profesional. Vă pot da ca exemplu un dosar în care m-am sesizat din oficiu, cu privire la o firmă din Neamţ care ar fi fraudat fonduri europene şi care era deţinută de persoane ce deţin şi calitatea de acţionari în compania Teldrum din Teleorman. Nu am apucat să finalizez acest dosar, dar cel mai recent raport al OLAF (n.r. Oficiul european de Luptă Antifraudă) l-a dat ca exemplu de bune practici, în sensul că a fost o investigaţie profesionistă extrem de complexă. După revocarea mea, dosarul a ajuns la structura centrală, care nu ştiu din ce motive l-a clasat, dar cert e că OLAF va solicita Comisiei Europene să analizeze dacă statul român trebuie să achite prejudiciul de 6 milioane euro. Mai sunt şi alte dosare mari pe care le-am instrumentat, însă nefiind finalizate nu pot vorbi despre ele.
- Câte dosare ați finalizat la DNA și câte din ele s-au terminat cu achitări? Altfel spus, câte nu au rezistat în instanţele de judecată?
- Nu am numărat dosarele pe care le-am instrumentat în cei patru ani în care am lucrat la DNA Oradea, timp în care 90% m-am ocupat de cazuri din judeţul Satu Mare, dar am avut dosare în care instanţele au pronunţat condamnări importante, de exemplu, în cazul şefului Finanţelor din Satu Mare, ofiţeri de Poliţie, oameni de afaceri... Achitări am avut doar în două dosare, în care probele au fost excluse pe motiv că am folosit informaţii furnizate de SRI şi SIPI (n.r. – Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă al MAI), chiar dacă acestea au fost furnizate absolut legal, cu mandate de la judecători. Dar aşa a decis CCR, iar deciziile CCR trebuie puse în aplicare.
„Nicio presiune sau constrângere”
- Cum v-aţi împăcat cu „retrogradarea” de la DNA Oradea la Parchetul Bihor? Ce aţi pierdut, în afară de salariu?
- La salariu nu am pierdut decât câteva luni, pentru că ulterior am dat examen şi am obţinut cu brio gradul profesional de procuror de Curte de Apel, fiind singurul din ţară care a luat nota 10 la una din probe. Dar o spun răspicat, eu nu pentru bani am mers la DNA, ci pentru a-mi face meseria. Altceva am pierdut, şi anume reputaţia, pentru că aveam o reputaţie impecabilă până să fiu hărţuit cu acţiunile la SIIJ şi la IJ, respectiv cu atacurile mediatice ale unei părți a presei.
- Cu ce vă ocupaţi la Parchetul judeţean, ce fel de dosare instrumentaţi?
- Am participat mult timp ca procuror de şedinţă, susţinând în instanţă dosarele colegilor, ceea ce mi-a completat experienţa de procuror de urmărire penală, care face anchetele. Majoritatea dosarelor au fost de natură economică, vizând în special fapte de evaziune fiscală, dar şi infracţiuni de mică corupţie (n.r. – până la 10.000 euro, cu protagonişti fără funcţii) şi infracţiuni cu violenţă, cum ar fi omoruri, lovituri cauzatoare de moarte...
- Este mai interesantă munca sau mai anostă decât la DNA? Simțiți presiuni sau constrângeri?
- Absolut nicio presiune sau constrângere. Dimpotrivă, atât colegii, cât şi conducerea m-au primit foarte bine, astfel că în cazul în care voi câştiga acţiunea pentru anularea revocării mele din DNA îmi va fi greu să plec de la Parchetul Bihor, unde m-am acomodat foarte bine şi cu colegii, şi cu speţele, fiindcă îmi place să investighez infracţiuni economice.
„Nu mă consider un procuror terminat”
- Judecătoarea Crina Muntean, de la Tribunalul Bihor, este cercetată şi riscă să fie exclusă din magistratură după ce a vorbit într-un interviu despre rețele de interese în justiția locală, nominalizând și persoane: soții Domocoș, soții Doseanu etc. Există asemenea rețele? Și doi: nu vă tremeți că după acest interviu veți păți ca judecătoarea Muntean?
- Nu vreau să răspund la prima parte a întrebării. Eu am acceptat acest interviu pentru că îmi asum convingerile pe care mi le-am format şi cred că libertatea de exprimare nu poate fi negată nimănui, nici măcar magistraţilor, ea fiind garantată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Pot spune aşadar, cu titlu de principiu, că nu e în regulă ca cineva să fie exclus din magistratură atâta timp cât îşi exprimă într-un limbaj netrivial convingerile şi opiniile cu privire la problemele sistemului în care funcţionează, pentru că altfel nu ar face decât să ascundă mizeria sub preş. Pot doar să constat că alți magistrați și-au expus opinii în spațiu public cu privire la anumiți oameni politici și nu fost nici măcar cercetați.
- Aveți de gând să vă întoarceți la DNA?
- Am atacat în instanţă ordinul de revocare din DNA, pentru că nu a fost bazat pe constatarea unei conduite profesionale incorecte sau nelegale, ci pe faptul că presa a dat anumite conotaţii acelei faimoase înregistrări. Judecătorul a dispus din oficiu sesizarea CCR, a suspendat judecarea cauzei, arătând că dispoziţiile legale privind revocarea nu permit persoanei vizate să se apere, pe româneşte că un procuror poate fi revocat din pixul şefului, fără a se putea apăra. În cazul meu, revocarea a fost cu atât mai neîntemeiată cu cât înainte de a fi revocat s-a făcut un control, tot de către şefii DNA de atunci, finalizat cu concluzia că nu mi se poate imputa nici măcar o singură neregulă. Sunt şanse foarte mari ca sesizarea CCR să fie admisă, deoarece tot CCR a constatat că revocarea unui procuror DIICOT, structură similară DNA, a fost neconstituţională din aceleaşi motive.
- Deci vreţi să reveniţi la DNA...
- Având în vedere modul în care am fost revocat, da. Încă nu mă consider un procuror terminat, demoralizat, încă pot avea un aport profesional în lupta anticorupţie, chiar dacă sunt conştient că voi fi din nou expus, inclusiv unor linşaje mediatice.