La aflarea veştii că preşedintele Consiliului Judeţean a defectat la PDL, foştii colegi liberali au început să-şi smulgă părul din cap, cu excepţia lui Bolojan, care nu poate din motive tehnice. Parcă-l şi văd pe Cornel Popa cum se tânguia: "Raduleee! Pe noi cui ne laşi?! Unde te duci tu cu trolerul cela plin cu voturile fraţilor?"...

PDL-iştii au dat o lovitură de maestru, mai ales că nu voia nimeni de la ei să se sacrifice cu o candidatură.

Nu există în istoria post-decembristă un politician care să nu fi făcut greşeli, cu excepţia domnului Radu Ţîrle. Asta numai pentru că cine nu munceşte nu greşeşte!

În acest mandat de tristă amintire rezultatele şefului CJ sunt egale cu valoarea sa de manager. Nule. Muzeu nu, aeroport nu, drumuri nu, asta dacă nu punem la socoteală drumurile în State.

Domnul Ţîrle brevetează modelul politicianului motoraş de parbriz. El merge când la stânga când la dreapta, în funcţie de propriul interes. Şi uite că îi iese! E incredibil cum un personaj atât de modest poate ajunge la asemenea demnităţi. Probabil pentru că face parte din categoria oamenilor de care nu poţi scăpa decât promovându-i.

Liberalii n-au de ce să regrete plecarea şefului CJ. Cum alegerile se apropie, vor avea suficientă muniţie să tragă în PDL-istul care nu a făcut nimic în patru ani de mandat.

Dacă preacuviosul păstor de suflete dă dovadă de atâta lipsă de caracter trecând cu nonşalanţă de la un partid la altul, mă întreb ce încredere mai au enoriaşii în el? Eu unul cred că pentru un post de ambasador la Washington ar fi în stare să treacă de la penticostali la satanişti...