Radu Ţîrle a declarat, într-o conferinţă de presă desfăşurată miercuri, că nu este de acord cu reducerea salariilor funcţionarilor, deoarece nu aceasta este cea mai corectă soluţie pentru stoparea risipei de bani publici.

În opinia sa, mult mai indicat ar fi ca autorităţile statului să pună capăt obiceiului de a încheia contracte clientelare, mai ales contracte pentru lucrări publice prin care firmele "agreate" câştigă licitaţii la preţuri mici, după care primesc suplimentări de fonduri până la limita superioară permisă de lege, adică 50% din valoarea iniţială a contractelor.

În loc de stimulente, reduceri

Preşedintele CJ a afirmat că şi în prezent este o problemă stimularea funcţionarilor, care de anul trecut au rămas fără sporuri şi stimulente, chiar dacă - unii dintre ei - muncesc inclusiv peste orele de program şi în zilele libere.

"Dacă se reduc salariile, s-ar putea ca pentru angajaţii care prestează activităţi de genul celor ce nu pot fi finalizate în doar 8 ore de lucru, precum sunt cei de la Direcţia Tehnică, să nu mai avem posibilitatea să le plătim munca", a spus Ţîrle, continuând: "Dacă nu le putem da nici sporuri, nici să le plătim orele suplimentare, va fi foarte greu să le cerem să lucreze peste orele de program şi să fie dedicaţi muncii lor, ori să reziste tentaţiilor".

Ţîrle a afirmat că, în opinia sa, încă dinaintea aderării la UE, în România trebuia să se adopte un cadru legislativ care să permită stimularea bănească mai ales a personalului care lucrează la proiecte în urma cărora instituţiile beneficiază de fonduri europene. "Nu înţeleg de ce nu există o lege ca aceşti oameni să primească de pildă un comision de succes. Cum să lucreze oameni cu 10 milioane de lei salariu la proiecte de 10 milioane de euro?", s-a întrebat retoric şeful CJ, spunând că "de aceea nici nu se absorb la noi suficiente fonduri europene, pentru că oamenii nu au nicio motivaţie. Dacă aveam un cadru legal pentru motivarea oamenilor, poate că gradul de absorbţie nu mai era sub 10%, ci de 50% din fondurile europene puse la dispoziţia României."

Unii taie, alţii plătesc

Întrebat de jurnalişti care este încărcarea de personal a CJ, Ţîrle a afirmat că nu a încărcat organigrama, şi a făcut angajări de "8-10 oameni", având încă 17 posturi vacante, neocupate. "Când am venit eu, Consiliul avea 191 de angajaţi, acum sunt 167", a răspuns Ţîrle, precizând că şi aşa instituţia se încadrează în normativele de personal prevăzute de lege, în funcţie de numărul de locuitori ai judeţului.

În schimb, din instituţie au plecat deja, tocmai din cauza scăderii veniturilor prin pierderea sporurilor şi stimulentelor, doi angajaţi, unul de la Direcţia Juridică, iar celălalt de la Direcţia Economică.

"S-ar putea ca unii să mai plece, cei care îşi pot găsi uşor locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat", a spus Ţîrle, completând, însă, că la fel de bine s-ar putea ca după aplicarea reducerilor de salarii decise de Guvern, angajaţii care vor să rămână să dea instituţia în judecată. "Oamenii cu mine au contracte de muncă, nu cu Ministerul Finanţelor. Aşa cum s-a mai întâmplat de doi ani încoace, s-ar putea face mii de procese, ceea ce ar aglomera instanţele de judecată şi ar genera alte cheltuieli, iar apoi, când angajaţii ar primi sentinţe favorabile, din nou vor fi alte cheltuieli în plus, pentru că va trebui să le restituim banii".

Cu tot dezacordul său personal, preşedintele CJ a specificat însă că va respecta legea, dacă prin lege Parlamentul va decide scăderea salariilor.