Întrebarea unui jurnalist a fost suficientă, la conferinţa de presă desfăşurată joi, pentru ca preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Ţîrle, să se derobeze de orice răspundere privind întârzierea lucrărilor la viitorul sediul al Muzeului Ţării Crişurilor şi să afirme că vinovăţia aparţine conducerii firmei Selina.
"Regret că am semnat"
Întrebat dacă apreciază că este vinovat sau nu pentru amânarea dării în folosinţă a viitorului sediu al Muzeului Ţării Crişurilor, Ţîrle a răspuns că "unul dintre lucrurile pe care nu le-am putut controla a fost colaborarea cu firma Selina".
Ţîrle a amintit că licitaţia pentru modernizarea fostei Garnizoane a fost organizată, iar lucrarea a fost adjudecată, contra a 13 milioane de euro, pe vremea fostului preşedinte Alexandru Kiss, şi că el a întârziat începerea lucrărilor deşi putea chiar să refuze semnarea contractului, lucru pe care regretă că nu l-a făcut. "Acuma îmi pare rău, era mai bine să amânăm lucrările şi să le scoatem mai ieftin decât să avem problemele pe care le avem acum", a spus şeful CJ.
"Eu nu am absolut nicio vină că Selina n-a înţeles să lucreze corect", a adăugat Ţîrle, referindu-se la faptul că de câteva luni această firmă a stopat orice activitate pe şantier, sub pretextul că nu şi-ar fi primit banii, ba chiar împiedică firma CIAC să înlocuiască ţiglele defecte pe care le-a montat pe acoperişul fostei Garnizoane.
Firmă cu "abonament"
Şeful CJ a afirmat, însă, că a procedat legal. Pe de o parte, a spus Ţîrle, Selina a cerut o plată în avans mascată, sub forma decontării de către CJ a 73 de miliarde de lei vechi aferent unor utilaje care nici măcar nu există în realitate. Pe de altă parte, a continuat el, Selina a cheltuit 40 de miliarde de lei vechi pentru aşa-zise lucrări suplimentare, în plus faţă de cele prevăzute în contract, dar care nu fuseseră aprobate de CJ.
"Niciodată cât voi fi preşedinte la Consiliu nu voi semna pentru lucruri care nu există. Selina a vrut să le dăm 73 de miliarde de lei pentru utilaje pe care nu le-a cumpărat, sub forma unei luări în custodie, dar legea îmi interzice să recepţionez lucruri care nu există", a spus Ţîrle. "Selina are prin contract 15% profit şi 15% pentru lucrări neprevăzute. Au făcut cheltuieli suplimentare de 40 de miliarde de lei - sumă cu care au majorat contractul de bază - pentru lucrări pe care noi nu le-am aprobat. S-au obişnuit să lucreze cu profituri mari", a adăugat preşedintele CJ.
"Puteam fi bun..."
Radu Ţîrle a afirmat că, de altfel, apetitul pentru profituri nemeritate al Selinei este notoriu, nu doar în Bihor, ci şi în alte judeţe, cum la fel de cunoscut ar fi şi faptul că firma ar lucra de mântuială.
"Îmi spun alţi preşedinţi de Consilii Judeţene că nu vor să-i mai vadă pe la ei prin judeţe. Vedeţi ce au făcut şi la Bistriţa, şi în alte locuri...", a spus Ţîrle, fără a da amănunte.
Ţîrle a adăugat că Selina "a fost destul abonată la banii publici" şi că era cazul ca cineva, precum el, să nu mai închidă ochii atunci când firma cere majorări de contracte cu maxim permis de lege, după ce câştigă licitaţii la preţuri de dumping. "Mereu au vrut să suplimenteze valoarea lucrărilor cu 49,99 la sută. La deszăpeziri ar fi vrut să le plătim 40% profit numai pentru staţionarea utilajelor. Sigur că dacă Ţîrle a refuzat nu e bun. Eram bun dacă le dădeam bani...", a mai spus şeful CJ.
Radu Ţîrle a precizat că poliţiştii şi procurorii anchetează un dosar ca urmare a plângerii făcute de el în urma cheltuirii de către Selina a 40 de miliarde de lei vechi pentru lucrări suplimentare neaprobate, dar şi faptul că, la rându-i, a fost cercetat anul trecut de DNA, după plângerile făcute de patronul Selinei, Beniamin Rus.
În final, Ţîrle a mai spus că îşi va păstra până la finalul mandatului aceeaşi conduită, cu riscul de a fi permanent criticat: "Asta-i situaţia, nu-mi convine, nu mi-am dorit-o, dar nu pot fi de acord cu asemenea practici. Mai bine să fiu criticat decât anchetat".