Europarlamentarul ungar Laszlo Tokes comunică extrem de greu cu foştii săi alegători de pe teritoriul României. Cu o întârziere de 5 luni, Tokes a anunţat că în 1 februarie a deschis la CEDO un proces împotriva statului român, nemulţumit fiind că instanţele din Oradea au dat dreptate Poliţiei Locale după ce aceasta l-a sancţionat pentru arborarea, fără autorizaţie, a steagului secuiesc şi a steagului regiunii Partium pe balconul biroului său din centru.

Printr-un comunicat emis marţi de biroul său din Oradea, eurodeputatul ungar Laszlo Tokes a anunţat că "judecarea măsurilor contravenţionale intreprinse de autorităţile orădene" în cazul steagului secuiesc şi în cel al steagului regiunii Partium (n.r. – Crişana) "a părăsit Oradea şi România la 1 februarie 2016, ajungând la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg, de unde se aşteaptă un deznodământ favorabil libertăţii de exprimare".

"Legimat" de Ponta

După cum BIHOREANUL a mai scris, în ianuarie 2015, Tokes s-a adresat Judecătoriei Oradea pentru a anula un avertisment contravenţional stabilit de Poliţia Locală Oradea în iunie 2014, când politicianul a arborat pe balconul biroului său din strada Jean Calvin steagul secuiesc. Potrivit notificării, Tokes era pasibil de o amendă de până la 50.000 lei deoarece ar fi încălcat legislaţia privind amplasarea mijloacelor publicitare, nesolicitând şi, aşadar, neaprimind autorizare în acest sens.

Deşi Tokes l-a angajat ca avocat pe unul dintre fondatorii UDMR din 1990, târg-mureşeanul Kincses Elod, acesta nu a reuşit să convingă magistraţii Judecătoriei că steagul secuiesc pe nu este un mijloc publicitar. La proces, Kincses a apelat la mai multe contraargumente, arătând că inclusiv premierul Victor Ponta legitimase în 2014 steagul secuiesc, prin prezenţa sa la o manifestare în Secuime. "Dacă steagul secuiesc ar fi mijloc publicitar, atunci premierul Victor Ponta, care anul trecut s-a afişat la adunarea de la Vârful Nyerges lângă steagurile secuieşti, ar fi comis-voiajor", a spus Kincses Elod.

Miză dublată

Tot fără succes a spus avocatul lui Tokes că, potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, printr-un mijloc publicitar se înţeleg numai acele obiecte ori metode care ar urmări scopuri comerciale, adică "promovarea unui produs pentru a convinge publicul să opteze pentru acel produs", şi tot degeaba a recurs la argumente istorice, arătând că steagul secuiesc, ca şi Ţinutul Secuiesc, a fost recunoscut de Imperiul Austro-Ungar către sfârşitul secolului XIX.

Deşi Judecătoria Oradea şi apoi Tribunalul Bihor au menţinut sancţiunea stabilită de Poliţia Locală, în decembrie 2015 Tokes a arborat din nou atât steagul secuiesc, cât şi unul pe care l-a prezentat ca fiind al "regiunii Partium", creat de unul dintre simpatizanţii săi în cadrul unui concurs de idei organizat în 2014 de aşa-numitul Consiliu al Autonomiei din Partium. Ca urmare, eurodeputatul ungar a fost sancţionat şi a doua oară de Poliţia Locală Oradea, iar Judecătoria a menţinut sancţiunea, motiv pentru care Tokes a atacat decizia la Tribunalul Bihor, unde procesul încă nu s-a încheiat.

Justiţia ţine cu Primăria

Prin comunicatul emis marţi, 7 iunie, Tokes anunţă că CEDO va decide "dacă drapelul ce flutură şi astăzi pe balconul biroului parlamentar este un mijloc publicitar, cum susţin autorităţile locale, având sprijinul organelor de justiţie din oraşul Oradea şi din judeţul Bihor, sau este un simbol naţional şi istoric, aşa cum gândesc şi simt maghiarii de pretutindeni, folosirea căruia fiind garantată chiar şi de Constituţia României".

Tokes afirmă că magistraţii Tribunalului au dat dovadă de superficialitate, arătând că în motivarea sentinţei prin care au menţinut sancţiunea Poliţiei Locale au preluat prin metoda copy-paste argumentaţia instanţei de fond, privind arborarea steagului secuiesc, chiar păstrând sintagma "steagul secuiesc" deşi obiectul lui era steagul regiunii Partium. "Trebuie remarcat că cei care au redactat, mai bine spus au copiat motivarea sentinţei, au dat dovadă de o superficialitate crasă când au omis înlocuirea denumirii "steag secuiesc" cu cel de "steagul regiunii Partium" – obiectul acestui proces nefiind cel dintîi drapel, ci cel din urmă", arată comunicatul.

"Scamatorii juridice"

Afirmând că nu doreşte să se adâncească în "scamatoriile juridice" prezente în materialele redactate de instanţe în cele două litigii, Tokes spune că atât Judecătoria Oradea, cât şi Tribunalul Bihor "au omis în totalitate dovezile invocate (...) în legătură cu caracterul de simbol naţional, comunitar, istoric al steagului secuiesc, respectiv al steagului  regiunii Partium".

De asemenea, politicianul califică drept "ilar" argumentul magistraţilor că "prin arborarea steagului secuiesc, petentul (n.r. - Tokes) a urmărit să atragă atenţia publicului şi să-l informeze cu privire la activităţile şi evenimentele pe care doreşte să le iniţieze, astfel că amplasarea steagului s-a făcut în scop publicitar".

Fără a menţiona când a fixat CEDO judecarea celor două cazuri, Tokes spune că ambele "vor continua paralel, cel al steagului secuiesc la Strasbourg, iar cel al regiunii Partium la Tribunalul Bihor, pe calea recursului".