Lista dată publicităţii de Laszlo Tokes cuprinde 104 poziţii, însă două nume au fost repetate, "din greşeală", după cum a precizat acesta. Numele aparţin unor ofiţeri şi subofiţeri din inspectoratele judeţene de Miliţie şi de Securitate din judeţele Covasna, Mureş, Maramureş, Bihor, Timiş, Sălaj, Satu Mare, Bistriţa Năsăud, Cluj şi Braşov, precum şi din structura centrală a Direcţiei Securităţii Statului.

"Am realizat această listă după ce am consultat dosarele privind urmărirea personalului din cadrul Bisericii Reformate, din Episcopia de pe lângă Piatra Craiului, dar nu numai", a explicat, în conferinţa de presă, fostul episcop Laszlo Tokes.

Acesta a precizat că, "în total, s-au identificat 154 de ofiţeri şi subofiţeri de Securitate şi de Miliţie care au urmărit personalul Bisericii Reformate, însă 52 de nume aparţin unor securişti şi miliţieni care au activat înainte de anul 1975, fapt pentru care nu le-am mai dat publicităţii".Tokes a declarat că gestul său este "o continuare a eforturilor de a aplica lustraţia în bisericile maghiare" şi că acesta survine după ce, în prealabil, de-a lungul ultimilor patru ani, au fost identificaţi şi "aproximativ 30 de turnători şi colaboratori ai fostei Securităţi".

"Este trist că nu se ştie nici acum cine au fost aşa-zişii terorişti de la Revoluţie, că nu se ştie cine a pregătit scenariul de la Târgu Mureş din martie 1990, că nu se ştie cine au fost turnătorii şi, mai ales, este trist că s-a depus un oarecare efort pentru deconspirarea foştilor colaboratori ai Securităţii, dar nu se face nimic pentru deconspirarea foştilor ofiţeri de Securitate", a mai spus Tokes.

Fostul episcop a declarat că, "fără o lustraţie adevărată şi completă, nu este posibilă o împăciuire socială adevărată" şi a dat ca exemplu faptul că, şi în prezent, ar avea un vecin care a activat în Securitate şi care continuă practici deprinse în acea vreme: "Şi azi am un vecin pe strada unde locuiesc (n.r. - strada Libertăţii din Oradea) care şi în prezent unelteşte împotriva Bisericii şi încearcă să-i zăpăcească pe cei cu care intră în contact dintre enoriaşii Bisericii". La întrebările privind identitatea acestei persoane, Tokes a susţinut că nu-şi aminteşte numele, însă a furnizat adresa sa: "Nu-mi amintesc cum îl cheamă, dar stă pe strada Libertăţii, la numărul 44, într-o casă aflată perete în perete cu casa mea".

De asemenea, întrebat cu privire la numele foştilor informatori ai Securităţii din personalul şi enoriaşii Bisericii Reformate, Tokes a dat exemplul propriului său cumnat, medicul Bartha Tibor, în prezent angajat la Spitalul Central de Ortopedie din Budapesta. "Acest om, care era căsătorit cu sora mea, şi-a început colaborarea cu Securitatea scriind un raport chiar despre nunta lui. Imediat, în 1990, a plecat din ţară, iar de atunci am predat organelor româneşti peste 200 de rapoarte scrise de el, inclusiv la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor fostei Securităţi, care ne-a răspuns că nu figurează în evidenţele sale", a spus Tokes.

Lista cu cei 102 ofiţeri şi subofiţeri de Securitate şi de Miliţie care ar fi urmărit personalul Bisericii Reformate între anii 1975-1989 începe cu Aurel Agache, fost maior de Miliţie în Covasna, ucis în decembrie 1989 de către persoane de etnie maghiară care, ulterior, au fost condamnate la închisoare. "Şi eu am fost surprins să-i găsesc numele maiorului Agache între cei care au urmărit preoţi şi enoriaşi reformaţi", a comentat Tokes.

Dintre cele 102 nume aflate pe lista dată publicităţii de europarlamentarul Laszlo Tokes, 17 sunt ale unor foşti ofiţeri de Securitate şi de Miliţie din judeţul Bihor.

Referitor la deconspirarea foştilor colaboratori şi a foştilor ofiţeri şi subofiţeri care au făcut poliţie politică, Laszlo Tokes a afirmat că "aceste eforturi vor continua" şi că, în luna martie, la iniţiativa sa, se va înfiinţa un for consultativ format din reprezentanţii a patru biserici maghiare din Transilvania, al cărui rol va fi "să unească eforturile de deconspirare".

Din acest for, a precizat fostul episcop reformat, fac parte reprezentanţii Episcopiei Reformate din Transilvania, Episcopiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului, Bisericii Unitariene din Transilvania şi Episcopiei Evanghelice Luterane Maghiare din Transilvania.

Tokes a mai precizat că "au fost invitaţi să facă parte din acest for consultativ şi reprezentanţii celor patru episcopii romano-catolice maghiare din Transilvania", însă doi dintre aceştia - episcopii din Alba Iulia şi din Satu Mare - au dat un răspuns negativ, iar ceilalţi doi (n.r. - din Cluj şi Timişoara) nu au dat niciun răspuns. "Cu regret constatăm dezinteresul lor faţă de problemele lustraţiei din Biserică, dar sperăm că ni se vor alătura, totuşi, şi ei", a spus Laszlo Tokes.