Sub un titlu aparent inofensiv şi adormitor - „Proiect de Hotărâre privind aprobarea numărului de autoturisme necesar desfăşurării activităţii specifice Unităţii Administrativ - Teritoriale Judeţul Bihor, instituţiilor publice din subordinea Consiliului Judeţean, întreprinderilor publice înfiinţate de UAT Judeţul Bihor sau la care acesta deţine acţiuni sau participaţii majoritare” - şefii Consiliului Judeţean Bihor au încercat, marţi, să obţină aprobarea consilierilor pentru a cumpăra 14 autoturisme, pe lângă cele 71 pe care deja entităţile menţionate le deţin, fără a mai pune la socoteală şi „autoutilitarele”, denumirea sub care s-a dotat în ultimii ani cu o mulţime de SUV-uri şi limuzine.

Conform proiectului, „Consiliul Judeţean a solicitat acestor entităţi comunicarea următoarelor informaţii: numărul de autoturisme pe care le deţin în parcul auto propriu al unităţii, numărul de autoturisme pe care intenţionează să le achiziţioneze în perioada imediat următoare”, primind răspunsuri potrivit cărora ar mai fi „necesare” încă 14 autoturisme.

De ce? A crescut activitatea?

Liderul grupului PNL din CJ, Ionel Avrigeanu, a criticat felul în care, practic, şefii judeţului vor să cheltuie bani pentru noi maşini, fără a prezenta vreun raport din care să reiasă necesitatea reală a achiziţiilor.

„În proiect ni se spune numai care este legislaţia pentru achiziţia de maşini şi aflăm că parcul auto are 71 de autoturisme, fără SUV-uri, iar CJ propune achiţia a încă 14 autoturisme, deci încă 20%, fără a ni se spune ce volum de activitate a crescut cu 20% aşa încât să justifice achiziţia”, a spus Avrigeanu, dând apoi şi nişte exemple: „Şcoala de Arte Francisc Hubic are un autoturism şi mai cere unul, Revista Varad (n.r. – publicaţie declarată „de cultură”, în limba maghiară), cu 7 angajaţi, cere un autoturism, deşi nu ştiu de ce nu cere Revista Familia, cu 9 angajaţi...”.

În context, Avrigeanu a criticat apetitul şefilor CJ şi ai instituţiilor subordonate pentru achiziţia de maşini, spunând că „toate instituţiile au autoturisme şi oriunde te duci prin centrul oraşului e plin de maşini BH-CJB”, adăugând că dorinţa de achiziţie a noi autoturisme va majora exponenţial cheltuielile de personal (pentru plata şoferilor) şi a altora (pentru carburanţi, piese de schimb, consumabile, service).

De asemenea, Avrigeanu a atenţionat că „nu ni se spune ce fel de maşini se doresc, căci nu e totuna să iei un Logan sau o maşină de 20.000 euro”.

Justificările lui Pasztor

Fără a răspunde la cea mai importantă întrebare formulată de liderul grupului PNL, preşedintele CJ Pasztor Sandor a încercat să prezinte planul de achiziţii auto ca pe o necesitate obiectivă şi a afirmat, ca şi cum asta ar fi o problemă, că „din 2016 noi numai trei maşini am achiziţionat”, adică cele trei limuzine Skoda pentru sine şi pentru cei doi vicepreşedinţi, Ioan Mang şi Traian Bodea.

În schimb, Pasztor a deplâns vechimea unor maşini pe care le au la dispoziţie unele instituţii subordonate, dând exemplul Şcolii Francisc Hubic, care are doar un Cielo „vechi de 20 de ani”, dar are activitate şi la Beiuş, şi la Marghita, „şi nu se pot deplasa (n.r. - angajaţii) cu bicicleta până la Beiuş şi Marghita”.

De asemenea, fără a putea preciza ce mărci şi modele de maşini are de gând să achiziţioneze, Pasztor a spus că prin lege nu se pot cheltui mai mult de 18.000 euro pentru un autoturism.

În final, în condiţiile în care conform legii era necesar un vot de două treimi al consilierilor pentru a fi aprobat, proiectul a fost „trântit” prin voturile consilierilor PNL, întrunind doar 18 sufragii favorabile, din partea reprezentanţilor UDMR, PSD şi ALDE.

Între instituţiile CJ care au mai cerut maşini se numără Teatrul Szigligeti (care deţine două autoturisme, dar mai vrea încă unul), Teatrul Regina Maria (idem), Muzeul Ţării Crişurilor (la fel), în timp ce alte instituţii au un parc mai mult decât arhisuficient: Aeroportul are 5 autoturisme, Direcţia de Dezvoltare Implementare Proiecte are 3, Direcţia Social-Comunitară are unul, Biblioteca Judeţeană deţine 2 etc.