Tunul imobiliar orchestrat în 2007 de actualul deputat PDL Ştefan Seremi, împreună cu ginerele său, notarul Irinel Dimitriu, şi cu finul parlamentarului, primarul comunei Sânmartin, Lucian Popuş, continuă să dea bătăi de cap. Protagoniştilor şi anchetatorilor deopotrivă.
Este vorba despre una din cele mai dubioase afaceri locale, prin care 10 hectare preţioase de pădure dinspre Hidişel au fost vândute de Primăria Sânmartin ca teren agricol, cu numai 1,1 milioane euro, unei firme de casă. Acum, vine confirmarea că "tunul", dezvăluit în premieră de BIHOREANUL acum 4 ani, ascundea o afacere clasică de corupţie, pentru care cei doi politicieni PDL sunt cercetaţi de DNA. Culmea e că nici firma care a beneficiat de trânteală n-a mai reuşit să revândă pădurea pe bucăţi, aşa cum plănuise. Motiv pentru care îşi vrea milionul înapoi...
Regie completă
Frauda imobiliară care a lăsat comuna Sânmartin fără 10 hectare de pădure a ajuns din nou în atenţia publică, odată cu excluderea din magistratură a fostului prim-procuror Viorel Gavra, acuzat, printre altele, că l-ar fi anchetat şi interceptat ilegal pe notarul Irinel Dimitriu în dosarul penal deschis pe marginea afacerii.
Terenul, care iniţial aparţinuse MapN, găzduind depozite de muniţie, fusese atribuit Primăriei Sânmartin în 2005, prin hotărâre de Guvern, mulţumită unui lobby făcut de Radu Ţîrle, pe atunci senator PDL, la cererea colegului său de partid, Ştefan Seremi, la vremea respectivă vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, care susţinea că administraţia comunei ar vrea să dezvolte în zonă un aquapark, prin parteneriat public-privat.
Odată adus terenul la Primărie, nici pomeneală de aquapark! Cei implicaţi au încercat să vândă terenul pe bani mărunţi (pentru comună), dar pe comisioane grase (pentru conturile lor). Firma ginerelui lui Seremi, SIS Consulting, era deja angajată de Primărie, ca şi consultant juridic, aşa că preţul de 1,1 milioane de euro, stabilit în baza unui raport de evaluare semnat de expertul tehnic Molnar Maria-Clara, a fost avizat fără rezerve de notarul Irinel Dimitriu (foto). Tot SIS Consulting a întocmit apoi un "studiu de oportunitate", însuşit de Consiliul Local, care invoca în favoarea vânzării "imposibilitatea utilizării terenului", "debranşarea de la utilităţi a clădirilor" şi "cheltuielile inutile pentru administrarea, conservarea şi paza obiectivului".
În final, consultantul a rezolvat şi problema cumpărătorului, căci terenul a fost vândut unei firme aduse tot prin Dimitriu, Imobil Nurofin, a cărui unic asociat este un "paravan", Hutckinson Corporate Finance Limited, din Marea Britanie, iar reprezentantă la vedere o anonimă. Asta, după un simulacru de licitaţie în care competitorii erau înţeleşi între ei, căci singurul care a plusat peste preţul de pornire a fost Imobil Nurofin, adjudecându-şi astfel cu 1.110.000 euro cele 10 hectare.
Anchetă cu probleme
După dezvăluirile din BIHOREANUL, cazul a ajuns în atenţia Serviciului de Investigare a Fraudelor, ca urmare a unei sesizări din oficiu. Subcomisarul Călin Moş a început în 2009 urmărirea penală împotriva a doi angajaţi ai Oficiului de Cadastru Bihor, acuzându-i că au falsificat CF-urile pentru a atesta că terenul ar fi în domeniul agricol şi nu forestier, artificiu ce a permis, de altfel, subevaluarea terenului. Cei doi funcţionari au scăpat cu câte o amendă administrativă, însă Moş a continuat ancheta până în 2010, când un alt ofiţer SIF, comisarul Claudiu Boloş, s-a sesizat şi el din oficiu, înregistrând un nou dosar, la care a fost ataşat şi cel început de colegul său.
Dosarul a fost luat în anchetă proprie de prim-procurorul Viorel Gavra, care a dispus începerea urmăririi penale faţă de autori necunoscuţi, pentru abuz în serviciu, ulterior identificând şi "suspecţii", în persoana deputatului Seremi, a primarului Popuş şi a notarului Dimitriu. Pentru ultimii doi a şi obţinut autorizare de înregistrare a convorbirilor. Aflând de veste, notarul a reclamat "încălcarea normelor procedurale", iar ca efect, pe 27 ianuarie 2011, dosarul a fost preluat de Parchetul Curţii de Apel iar apoi, pe 2 martie 2011, declinat la DNA Oradea. De atunci, nu s-a mai ştiut nimic de el...
Şpăgi prin conturi
Documentele apărute recent la dosarul excluderii din magistratură a prim-procurorului Gavra, ajunse în posesia BIHOREANULUI, arată care au fost informaţiile ce au stat la baza "relansării" dosarului în urmă cu doi ani, sub acuzaţii de corupţie şi spălare de bani. Detaliile - deşi previzibile - sunt, totuşi, şocante! Iar dacă vor putea fi şi probate, s-ar putea solda cu ani grei de puşcărie...
Din cuprinsul sesizării din oficiu reiese că, în urma vânzării terenului, la un preţ subevaluat, de 4 ori mai mic decât valoarea de piaţă, "primarul Popuş Lucian a primit din partea firmei cumpărătoare circa 200.000 euro iar deputatul Ştefan Seremi circa 400.000-500.000 euro". Documentul mai arată că însuşi fostul şef al PDL Bihor, prin ginerele şi finul său, ar fi organizat această activitate, inclusiv prin aducerea la licitaţie a firmei cumpărătoare, aflate într-un grup controlat de cetăţeanul italian Giovanni Del Luca.
Potrivit documentului, participanţii la licitaţie erau înţeleşi, "trucarea licitaţiei rezultând şi din modul în care a fost organizată, deoarece taxa de participare a fost de numai 1% din preţul de pornire, în condiţiile în care, în mod normal, se percep procente de 5-10%". Cât despre şpăgile plătite de cumpărător, sumele menţionate ar fi fost virate "din contul Imobil Nurofin în contul SIS Consulting sau în contul unor societăţi în care cei doi (Seremi şi Popuş - n.r.) figurează ca asociaţi sau acţionari (Eco Kapa SA, SC Zipber SRL, SC Val-Pai Felix SRL), după încheierea unor contracte de consultanţă nereale".
Suspiciunea anchetatorilor legată de firma lui Dimitriu e că ar fi spălat banii din "comisioane", mai ales că în cursul anului 2007, potrivit poliţiştilor, Seremi ar fi cumpărat împreună cu ginerele său o clădire pe strada Armatei Române, folosită ca sediu de Dimitriu.
Don Giovanni
Beneficiarul "din umbră" al pădurii de la Hidişel, căruia nu i se ştia numele până acum, nu e nici el un anonim. Italianul Giovanni Del Luca, 52 de ani, provenit din Livorno, are reşedinţa tot în Sânmartin şi a fost, de-a lungul anilor, implicat în mai multe societăţi comerciale româneşti, în domeniul afacerilor imobiliare, comerţ, fabricarea confecţiilor, firme în care astăzi însă nu mai figurează cu numele.
Del Luca a ajuns în atenţia publică în 1999, când atelierul său de confecţii a fost incendiat, iar paznicul imobilului a fost împuşcat mortal. Ancheta penală a scos la iveală că incendiul a fost pus de doi români şi de şoferul unui alt afacerist italian, Carlo Giovenzana, la comanda acestuia din urmă. Pus sub acuzaţia de instigare, în final Giovenzana a fost achitat.
Minciuni
Căutat de BIHOREANUL pentru a discuta pe marginea acuzaţiilor pe care trebuie să le combată în faţa procurorilor DNA, deputatul PDL Ştefan Seremi (foto) n-a dat niciun semn de viaţă. Ginerele şi finul său, în schimb, au negat cu vehemenţă acuzaţiile de corupţie. Irinel Dimitriu susţine că vânzarea a fost una corectă şi imperios necesară, pentru că Primăria Sânmartin avea nevoie de bani ca să plătească restanţele strânse de societatea locală de apă, riscând să fie debranşată. "Pentru asta s-a vândut", spune notarul.
Pe de altă parte, Dimitriu recunoaşte că s-a implicat în licitaţie nu doar prin consultanţa acordată Primăriei, ci şi prin "atragerea" cumpărătorului, "însă doar pentru că nu erau pretendenţi pentru teren, nu pentru că aş fi avut vreun interes". Căci nici pomeneală de corupţie! "Nu am avut niciun contract de consultanţă cu firmele respective. În schimb, am credite de 750.000 de euro, tocmai pentru clădirea asta şi casa în care stau, pe care le-am luat din 2005, nu în 2007", zice Dimitriu.
În proces
De cealaltă parte, primarul Lucian Popuş (foto) ameninţă cu judecata la fiecare frază rostită. El susţine că "totul a fost legal, Consiliul Local a dat hotărâri, Prefectura le-a avizat de legalitate, a fost o licitaţie care s-a organizat cu respectarea tuturor reglementărilor", iar acuzaţiile de corupţie sunt "nişte prostii". "Eu am o firmă mică şi nu am avut nicio relaţie comercială cu firmele acelui italian. Nici măcar nu-l cunosc", zice edilul.
Drept dovadă supremă a corectitudinii sale, Popuş aduce faptul că, acum, firma cumpărătoare a solicitat în instanţă anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat. "Sunt nemulţumiţi că nu pot construi acolo ce vor", explică primarul, omiţând să specifice că acest lucru nu se datorează nicidecum vreunei condiţii impuse de administraţia locală la vânzare. Fiindcă tot anchetele penale au corectat falsurile din colile funciare, înregistrând suprafaţa ca "fond forestier", şi nu "teren agricol". Or, în aceste cazuri, terenurile nu pot fi trecute în intravilan, iar consecinţa este că nu pot fi obţinute autorizaţii de construcţii şi deci nu se pot realiza nici investiţii imobiliare.
Ca atare, nu-i de mirare că italianul îşi vrea milionul înapoi. Şi poate, dacă e aşa cum bănuiesc procurorii, va cere înapoi şi şpaga...
LA PROMOŢIE
Evaluare cu preţ rotunjit
Evaluarea pădurii din Hidişel sub preţul pieţei a fost posibilă nu doar pentru că terenul a fost considerat "agricol", ci şi pentru că în procesul-verbal de preluare de la MApN a fost trecută o valoare de inventar nereală. Astfel, construcţiile din pădure, între care 13 depozite de muniţie, toate racordate la utilităţi, dar debranşate pentru economie, au fost inventariate la valori derizorii, pe motiv că fuseseră ridicate în anii '70. Un fost corp de pază de 297 mp a fost notat la 24,4 lei/mp, drumurile şi aleile interioare la 400 lei, iar reţelele electrice, cu peste 100 de stâlpi, transformatoare şi cabluri, la numai 20.221 lei. La rândul ei, evaluatoarea a preţăluit clădirile la numai 100.000 de euro, cât o casă mai răsărită, iar terenul în sine la 1.023.392 euro, pentru ca apoi, însumând cele două cifre, să treacă în raport un total de doar 1 milion de euro. Sub pretextul, menţionat de altfel în evaluare, că acesta este "preţul rotund".