Tribunalul Bihor e chemat să se pronunţe în aceste zile asupra unui acord de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de DIICOT Oradea cu Dorinel Edu, un controversat antreprenor în domeniul hidroconstrucţiilor şi, în acelaşi timp, evazionist notoriu, judecat în două dosare pentru fraude de milioane de lei în dauna bugetului public. 

Pactul, pe care procurorii se codesc să-l facă public, este de-a dreptul scandalos, după cum a descoperit BIHOREANUL, fiind întocmit pe lângă lege şi astfel încât să-i priască doar afaceristului, în timp ce statul rămâne cu o pagubă imensă, de peste 28 milioane lei...

Cum să furi de la stat

Patron al mai multor firme de construcţii, abonat de decenii la contracte publice, în special în domeniul hidroconstrucţiilor, Dorinel Edu a fost de-a lungul vremii protagonistul a numeroase anchete din pricina perseverenţei şi ingeniozităţii cu care fenta plata dărilor către stat. BIHOREANUL a dezvăluit recent că, în 2015, de pildă, a reuşit o performanţă greu de egalat, pentru care pe 2 aprilie a.c. a şi fost trimis în judecată: într-o singură lună a tras un "tun" de peste 1,2 milioane de lei înregistrând achiziţii fictive de materiale de construcţii de la o firmă fantomă din Iaşi, deţinută de un analfabet fără o zi de şcoală, anchetat şi condamnat deja în alte cauze, ca "furnizor" de facturi fictive.

La vremea respectivă, Edu avea deja experienţă. În 2010 fusese luat în vizor şi de procurorii DNA, care bănuiau că pentru a-şi derula fără probleme manevrele l-ar fi corupt pe Emil Guiaş, fost director adjunct al Finanţelor Publice Bihor şi şef peste Activitatea de Inspecţie Fiscală din instituţie, precum şi pe succesorul acestuia, Doru Pătcaş. Suspiciunile n-au putut fi probate, dar pentru că existau dovezi de fraudă, DNA a sesizat Parchetul Bihor. Aşa a început povestea dosarului ajuns acum la procurorii DIICOT Oradea...

Reţeaua lui Edu

Conform cercetărilor începute de poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Bihor, Edu şi-a coordonat nu doar şantierele, ci şi o reţea de zeci de firme fantomă înfiinţate pe numele unor oameni săraci ori interlopi, evident, fără cunoştinţe în construcţii ori în administrarea societăţilor şi contabilităţii.
În schimbul unor mici sume de bani, aceştia acceptau să devină asociaţi şi administratori, să-i emită facturi pentru lucrări inventate, să retragă apoi din conturi banii viraţi de firmele lui Edu, în final sumele ajungând înapoi la acesta, cu plasa. 

Scopul manevrelor? Deducerea ilegală a TVA şi diminuarea impozitului pe profit, deloc de neglijat în condiţiile în care în 2012, de pildă, cifra de afaceri a firmelor lui Edu - Romaro Impex, Eduflor Construct şi Doriconstruct - depăşea 45 milioane lei.   

Dorinel Edu şi-a cooptat în afacere şi cei doi fii, Florin şi Viorel, dar şi interlopi notorii, cum e  Cornel Ciprian Baciu, zis "Becali", şi pe fratele acestuia, Petrică Bacrău, care aveau rolul să-i găsească şi să-i supravegheze "săgeţile", adică amărâţii dispuşi să preia firmele fantomă.

Profil de patron: menajere, cerşetori, dependenţi de păcănele

Poliţiştii au identificat în total 25 de firme fantomă, puse pe numele surorii lui Baciu, Mihaela Ţigan, în realitate menajeră, al unui cerşetor, Romeo Varga, mai multor zilieri ca Horvath Robert şi Swab Beniamin, al unui controlor RATB dependent de păcănele, Claudiu Ţărău, ba chiar şi pe cel al unui alcoolic cules dintr-un bar, Sass Sandor. 

"Eu am fost plecat vreme de 2 ani în Italia. Înainte, Baciu nu avea bani. Când m-am întors, circula cu un Mercedes E 220, apoi cu un BMW seria 7 şi petrecea în cluburi", a motivat unul dintre "patroni" de ce a acceptat să intre în "afaceri" cu Edu, convins că se va îmbogăţi şi el. 

"Antreprenorii" erau trimişi zilnic să facă retrageri de sute de mii de lei, ba chiar şi milioane de lei din conturile firmelor, însoţiţi de cele mai multe ori de Baciu, care prelua plasele cu bani ca să-i predea lui Edu ori fiilor acestuia. Când unii au încercat să fugă cu banii, au fost aspru pedepsiţi. "Mi-a povestit Baciu cum l-a bătut pe un băiat care a retras bani din firmă fără ştirea lui, cu o crosă de golf, peste picioare", a explicat poliţiştilor acelaşi "patron". 

Grup organizat 

Toate dovezile indicau, aşadar, că Edu şi-a creat o adevărată grupare infracţională, în care membrii aveau roluri bine stabilite, iar paguba era uriaşă, de peste 36 milioane lei. Ca atare, în 2013, atât Dorinel Edu, cât şi fiul său, Viorel, au fost reţinuţi şi duşi la arestare, ulterior Edu junior ajungând sub control judiciar pe o cauţiune de 150.000 lei, iar seniorul fiind plasat în arest la domiciliu, devenind la acea vreme primul bihorean care beneficia de acest "privilegiu". 

Cât timp a stat "sechestrat" în propria vilă, Edu a decis să-l denunţe pe amicul său de până atunci, fostul prim-procuror al Parchetului Bihor, Vasile Popa (foto), destăinuindu-le procurorilor DNA că i-a construit magistratului un teren de tenis de câmp cu iluminare nocturnă, i-a procurat prostituate şi i-a plătit periodic sume cuprinse între 500 şi 1.500 euro. În schimbul favorurilor, a explicat el, Popa urma să-i asigure "spatele" în anchetele penale. 

Ce l-a determinat să facă denunţul? Nicidecum spiritul dreptăţii, ci faptul că, potrivit legii, persoanele care denunţă fapte grave, inclusiv de corupţie, şi care facilitează dovedirea acestora beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă pentru propriile belele penale. 

Faptele nu există

Vasile Popa a şi fost trimis în judecată în 2014, pentru ca în 2020, după cum arăta BIHOREANUL, să fie condamnat definitiv la 6 ani de detenţie, dar pentru alte fapte, nu pentru cele date în vileag de Edu. Pentru acestea, atât judecătorii Curţii de Apel Timişoara, cât şi cei de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus achitarea pe considerentul că "nu există". 

Potrivit deciziei Înaltei Curţi, atât Edu, cât şi fiii şi angajaţii săi, care iniţial i-au susţinut denunţul, şi-au schimbat ori nuanţat declaraţiile în faţa instanţei, judecătorii reţinând că erau pline de "neconcordanţe, inconsecvenţe inexplicabile, explicaţii fără o logică elementară". La fel de incoerente au fost catalogate şi depoziţiile lui Dorinel Edu, în cazul căruia au stabilit şi că unele dintre documentele depuse pentru a-şi susţine afirmaţiile s-au dovedit măsluite.  

Ca atare, "instanţa nu le-a considerat ca fiind probe de vinovăţie", precizând că "declaraţia martorului trebuie privită cu rezerve şi din perspectiva faptului că acesta avea un interes puternic în demersul său", deoarece "beneficia de înjumătăţirea limitelor de pedeapsă în cazul în care va fi găsit vinovat în dosarul de evaziune fiscală". Pe româneşte, a minţit din interes.

DIICOT nu vede

Între timp, în 2016, dosarul reţelei lui Edu a fost declinat la DIICOT Oradea, afaceristului fiindu-i reţinute, pe lângă infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat, şi 160 de fapte de evaziune fiscală, delapidare şi spălare de bani. 

La DIICOT, după 5 ani în care nu s-a mai auzit nimic, întregul probatoriu strâns în peste 50 de volume a fost "spart" în bucăţi. Procurorul Radu Morar Herlea, cel care preluase ancheta, a dispus clasarea cauzei printre altele pentru constituirea unui grup infracţional organizat (pedepsită cu închisoare până la 5 ani), delapidare (până la 7 ani) şi spălarea banilor (până la 12 ani), iar pentru Dorinel Edu a decis formarea unui nou dosar, însă doar pentru evaziune fiscală în formă continuată (maximum 15 ani de închisoare), faptă pentru care afaceristul a şi solicitat să încheie un acord de recunoaştere, care îi asigura o reducere a limitelor de pedeapsă cu o treime, plus să se ia în considerare şi denunţul împotriva fostului prim-procuror, care le înjumătăţea pe cele noi.

Procurorul a acceptat, dar fără să verifice temeinic dacă afaceristul avea dreptul la beneficiul conferit de lege martorilor denunţători. El nu a ţinut cont nici că Edu era judecat în alte procese similare, nici că din uriaşa pagubă a statului în această cauză, de peste 28 milioane lei, a returnat în bătaie de joc doar 13.000 lei, în timp ce proprietăţile sale erau ori puse deja sub sechestru pentru alte fapte de evaziune, ori transferate pe numele fostei soţii.

La Tribunal

Cu toate acestea, pe 27 mai 2021 procurorul Radu Morar Herlea a semnat acordul de înţelegere cu evazionistul, stabilind o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni de închisoare, cu suspendare pe un termen de supraveghere de 8 ani şi 6 luni. 

Deşi BIHOREANUL a solicitat DIICOT încă din 11 iunie să comunice documentul, pentru a afla justificarea deciziei, Biroul de presă al instituţiei nu a transmis niciun răspuns. 

Cert este că, după cum spun sursele publicaţiei, afaceristului i s-au luat în calcul, de pildă, ca pentru un banal hoţ de biciclete, "atitudinea de recunoaştere şi regret manifestată" şi s-a apreciat că "aplicarea pedepsei este suficientă chiar şi fără executarea acesteia", deoarece oricum "pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta şi nu va mai săvârşi infracţiuni". Condiţia maximă care i s-a impus evazionistului a fost nu să nu mai conducă afaceri (cum a fost cazul altor evazionişti dovediţi), ci - atenţie - "să desfăşoare o activitate sau să urmeze un curs de învăţământ ori de calificare".

Înregistrat la Tribunalul Bihor pe 28 mai, acordul va fi analizat în zilele următoare de judecători, care urmează să decidă dacă vor confirma ori vor respinge un asemenea pact încheiat pe lângă lege, de un procuror plătit regeşte din banii statului, în favoarea unui evazionist notoriu şi în dauna bugetului public rămas, după cum se vede, cu paguba...

ÎN FAMILIE
Aşa tată, aşa fiu

Acordul de recunoaştere cu Dorinel Edu nu este singurul încheiat de procurorul DIICOT Radu Morar Herlea în dosarul reţelei de evazionişti. Un document similar a fost semnat pe 19 mai a.c. şi cu fiul afaceristului, Viorel Oros (Edu), prin care acesta a acceptat o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni de închisoare, cu suspendare condiţionată pe o perioadă de 4 ani şi 8 luni. 

Afaceristul în vârstă de 36 ani a recunoscut că în perioada iunie 2011-iulie 2013, în calitate de administrator al firmei Prodora SRL, a înregistrat în evidenţele contabile facturi privind cheltuieli nereale de peste 1,8 milioane lei, de la firmele fantomă coordonate din umbră de tatăl său. Paguba stabilită în sarcina sa este de 757.317 lei, partea lui din diferenţa dintre paguba totală cauzată de grupare (36 milioane lei) şi prejudiciul recunoscut de tatăl său (28 milioane lei). Din această sumă, potrivit unor surse din anchetă, s-au recuperat, totuşi, 150.000 lei.  

Acordul de recunoaştere a fost înaintat Tribunalului Bihor pe 20 mai, iar instanţa a stabilit ca termen de pronunţare data de 26 iunie.