Locuitorii străzilor Evreilor Deportaţi, Constantin Tănase şi altele din zonă sunt în fierbere. În ultima săptămână, au trimis municipalităţii 12 adrese cu obiecţiuni asupra proiectului de revitalizare a zonei fostei distilerii Moskovits, ocupate ulterior de fabrica Lemnul.
"Sub masca unui proiect de reabilitare a clădirii şi a reamenajării amplasamentului, se ascunde de fapt intenţia construirii între case a unui bloc cu 7 etaje", acuză orădeanca Felixa Luca.
Un proiect ultracentral
Aparent, proiectul elaborat la cererea firmei Confecţii Vaslui de cunoscutul arhitect clujean Eugen Pănescu (foto), co-autorul Planului Urbanistic General al Oradiei şi al Planului Urbanistic Zonal al Centrului Protejat, are toate atuurile. Clădirea din strada Evreilor Deportaţi 31 A, cunoscută orădenilor ca fosta fabrică Lemnul, urmează să fie clasată ca monument istoric, reabilitată printr-o investiţie de circa 2 milioane euro şi reintrodusă în circuitul turistic.
Schiţa viitorului PUZ prevede degajarea zonei învecinate de fostele anexe industriale, mobilarea cu "corpuri noi" având la parter spaţii comerciale, amenajarea unui scuar "cu vegetaţie masivă pe teren natural", iar, "pentru beneficiul general", amenajarea de zone pietonale ca parte integrantă a unui "traseu cultural de patrimoniu cu legătură directă cu centrul oraşului".
"Să ceară părerea vecinilor"
Potrivit unui anunţ postat pe portalul Primăriei pe 28 noiembrie, proiectul a fost supus dezbaterii publice şi adus la cunoştinţa vecinilor direct afectaţi, premergător realizării unui PUZ. Măsura a fost luată întrucât documentul propune "un regim de înălţime mai mare decât cel reglementat", în condiţiile în care majoritatea clădirilor din zonă, cu excepţia imobilelor din strada Mihail Kogălniceanu, au cel mult un etaj.
"Proiectul a fost dezbătut de mai multe ori în Comisia Municipală de Urbanism. Pentru că nu ne-a convins ca nivel de înălţime şi volumetrie, am solicitat iniţiatorului să ceară şi părerea vecinilor, pentru a preveni eventuale probleme ulterioare", spune viceprimarul Marcel Dragoş (foto).
Conform planşelor, în inima unei zone de case, iniţiatorul a propus, adiacent fostei distilerii, construirea mai multor clădiri având între 3 şi 7 niveluri, cu spaţii comerciale la parter şi locuinţe deasupra.
"Nu are ce căuta acolo"
Majoritatea vecinilor nu au mai aşteptat termenul limită din 8 decembrie pentru a înainta municipalităţii un punct de vedere. Până vinerea trecută, Primăria a primit 12 adrese cu obiecţiuni. Majoritatea, aceleaşi.
"Zona este deja aglomerată, nu are ce căuta un bloc acolo", spune Felixa Luca. Potrivit acesteia, de la construirea blocului Prima, în capătul străzii, traficul s-a aglomerat. "Deja sunt multe maşini într-o zonă cu şcoli şi grădiniţe şi pun în pericol elevii".
Mai mult, orădeanca susţine că infrastructura din zonă nu va putea deservi încă o dezvoltare urbană. "Sistemul de canalizare deja nu face faţă. De când s-au construit Oradea Plaza, blocul Prima şi clădirile de pe Kogălniceanu, la fiecare ploaie beciurile caselor din zonă se umplu de apă până la genunchi", reclamă femeia.
"Considerăm că înălţimea unui P+7 este exagerată, aducând un prejudiciu major iluminatului natural al clădirilor şi curţilor, proprietate personală, din zonă", au transmis Primăriei mai mulţi vecini printr-o adresă comună.
Una zicem, alta fumăm
Contactat de BIHOREANUL, arhitectul Eugen Pănescu spune că, deşi depăşeşte nivelul din PUZ-ul zonei centrale, "regimul de înălţime propus este cel pe care îl permite zona şi expunerea la bulevard". Totuşi, acceptă că "proiectul este în consultări şi nu înseamnă că va fi implementat neapărat în această formă".
În schimb, arhitectul-şef al Oradiei, Radu Fortiş (foto) este chiar convins de asta. "I-am spus domnului Pănescu să revină la scara locului, unde nivelul maxim ar fi de P+4". Acesta susţine, cu trimitere clară la arhitectul clujean, că "nu este normal să facem un regulament (n.r. PUZ-ul Centrului Protejat) şi tot noi să fim cei care nu îl respectăm".
Consultarea riveranilor ar trebui să pună capăt discuţiilor. "Obiecţiunile cetăţenilor, majoritatea fondate, vor fi transmise către proiectant, ca să îşi formuleze un punct de vedere. Acest punct de vedere se va dezbate în CMUAT şi vom avea concluzia finală", zice arhitectul-şef.
Fortiş nu exclude inclusiv o dezbatere publică cu riveranii. "Dacă este nevoie, ne vom întâlni cu cetăţenii. E o zonă delicată, cu foarte multe persoane şi proprietăţi afectate. Trebuie să o abordăm serios". Nu de alta, dar - odată ridicate blocurile - oamenilor le va fi mai greu să îşi extindă sau să îşi înalţe casele, iar soarta lor va fi pecetluită. Peste ani de zile, după un model deja văzut în alte părţi, acestea ar putea fi expropriate şi demolate pentru a face loc unor parcări pentru vecinii de la bloc. Tot printr-un proiect de regenerare a zonei...