UDMR contra Primăriei: În războiul cu şefii Uniunii, Bolojan îşi ia consilier maghiar de la… concurenţă

Dintr-un oraş liniştit, Oradea poate ajunge teren de harţă între români şi maghiari. Cu un an înaintea Centenarului Marii Uniri, planul Primăriei de a marca sărbătoarea printr-un nou pod, dedicat evenimentului de acum 100 de ani, a ajuns să fie contestat de reprezentanţii UDMR cu sprijinul făţiş al PSD.

Acţiunea, a aflat BIHOREANUL, nu este însă singulară, ci are scopuri politice şi face parte dintr-o strategie prin care UDMR urmăreşte să demonstreze că minoritatea maghiară e "asuprită" ori cel puţin neglijată de primar şi, ca atare, îi sare în apărare.

Discordie pe Unire

Pe 31 august, controversele edilitare au fost deturnate în Consiliul Local cu discursuri naţionaliste. Pe ordinea de zi se afla, între altele, proiectul unui ansamblu statuar care să completeze Podul Centenarului după modernizarea vechii pasarele pietonale de lângă fostul Centru de Calcul. Municipalitatea vrea să amplaseze pe viitorul pod rutier şase piese din bronz ori aluminiu patinat care să puncteze secolul trecut de la Marea Unire.

Consilierii UDMR au avut, însă, o revendicare uimitoare: "Una din cele şase statui să fie a Sfântului Ladislau, iar în locul statuilor să fie amplasate plăci cu cele şase principii enumerate la punctul 3 din proclamaţia de la Alba Iulia", a cerut Kirei Melinda (foto), făcând referire la garanţiile date minorităţilor în 1918. Potrivit ei, Podul Centenarului ar trebui să celebreze nu Unirea, ci pe întemeietorul oraşului, chiar dacă numele acestuia a fost atribuit recent podului central al Oradiei.

Considerând-o provocatoare, pentru că golea de simbolistică Centenarul, primarul a atenţionat-o. "Doamna consilier, e bine cu aceste propuneri să aveţi o anumită decenţă", a zis Bolojan, sugerând că eventuale polemici pe această temă ar antrena conflicte interetnice. În final, proiectul a fost adoptat numai cu voturile PNL, reprezentanţii PSD votând contra, iar cei ai UDMR mulţumindu-se să se abţină.

Socoteală pentru bani

Nu au renunţat, însă. O altă consilieră UDMR, Pető Dalma Csilla, a cerut sancţionarea directorului Asociaţiei pentru Promovarea Turismului în Oradea şi Regiune, Mihai Jurca, sub pretextul unui răspuns nesatisfăcător dat în iulie solicitării privitoare la motivul pentru care APTOR nu a alocat fonduri Teatrului Szigligeti Ede, aflat în subordinea Consiliului Judeţean.

În condiţiile în care Jurca îi răspunsese arătând pe de o parte că nu APTOR decide finanţările, iar pe de alta că Szigligeti nici nu depusese vreun proiect, Bolojan a arătat că nervozitatea udemeriştilor avea ca substrat, de fapt, debranşarea de la bugetul local a unor ONG-uri controlate de UDMR: "Oameni din UDMR au fost obişnuiţi să deruleze finanţări din bugetul oraşului. Să se obişnuiască cu faptul că acest lucru nu se va mai întâmpla. Să le transmiteţi să înţeleagă că nu vor mai derula aceste resurse!".

Acuzat dinspre CJ

Enervat, primarul a susţinut şi că Teatrul Szigligeti ar avea un buget peste al Teatrului Regina Maria, subordonat tot CJ, primind a doua zi o replică dură prin purtătorul Adrian Simon, cum că bugetul Teatrului Regina Maria este de 9,665 milioane lei la 145 angajaţi, pe când al Teatrului Szigligeti de doar 8,350 milioane la 144 angajaţi. În concluzie, Simon l-a acuzat că ar crea "tensiuni interetnice", subliniind că "nu este pentru prima oară când asemenea afirmaţii periculoase apar din partea preşedintelui de partid Ilie Bolojan".

De ce a accentuat reprezentantul CJ funcţia politică a primarului? Pentru că litigiul este, de fapt, un război politic între UDMR şi Bolojan. În 2014, când edilul a lansat proiectul "Oradea Mare", preşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon, i-a imputat că prin unirea cu Sînmartin oraşul va avea mai puţini maghiari, cerând în compensaţie, în spatele uşilor închise, ca 25% dintre posturile din Primărie şi din CJ să revină unor etnici maghiari. Cum edilul nu i-a garantat "algoritmul", măcar pentru că posturile se ocupă prin concurs, şeful UDMR l-a calificat drept adversar, la fel cum deja făcuse şi PSD.

Duşman comun

Ce-a urmat se ştie: referendumul boicotat de cele două partide a "picat", iar acestea s-au aliat contra PNL. Pentru UDMR, un imbold suplimentar a fost că în Oradea a suferit cel mai drastic eşec în alegerile locale, ajungând la doar 4 consilieri, pentru că inclusiv în Podgoria şi Episcopia etnicii maghiari l-au votat masiv nu doar pe Bolojan, ci şi lista sa de consilieri. De nevoie, UDMR a renunţat la "tradiţionalul" post de viceprimar, adjudecându-şi în schimb, cu ajutorul PSD, şefia CJ Bihor.

De atunci, pentru a recupera terenul pierdut, noii lideri ai UDMR, de după "epoca Kiss", preşedintele Cseke Attila şi preşedintele executiv Szabo Odon, au conturat un plan prin care Bolojan să fie înfăţişat maghiarilor ca adversar al întregii etnii. De altfel, astă-toamnă Cseke se declara deranjat că Bolojan a "acaparat" voturile acestora, transmiţându-i o adevărată somaţie: "Eu nu mă ocup de PNL şi am pretenţia ca nici dânsul să nu se ocupe de maghiari şi de UDMR". Altfel spus, maghiarii să rămână "monopol" udemerist...

Pas cu pas spre separare

Anul acesta, conflictul a escaladat după ce primarul a aprobat celuilalt partid maghiar, PPMT, şi ONG-ului său satelit solicitarea de a sărbători Ziua Maghiarimii de pretutindeni (15 martie) în Piaţa Unirii, iar ulterior (în iunie), în Cetate, Zilele Sfântului Ladislau, manifestare care, spre deosebire de cele patronate de UDMR, a avut un succes enorm, cu 60.000 de participanţi.

Luna trecută, când Asociaţia Sf. Ladislau a "recidivat", colaborând cu Primăria şi la a XIII-a ediţie a Carnavalului Florilor şi la sărbătoarea Sf. Ştefan (20-21 august), şefii UDMR au ajuns, pur şi simplu, să saboteze manifestările, prin intermediul Consiliului Judeţean.

După ce în prealabil a avertizat neoficial că va face o manifestare separată, CJ a convocat intempestiv o conferinţă de presă, în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră cu cea anunţată mult înainte de APTOR. Urmarea? La paradă, judeţul şi-a improvizat un "car alegoric" separat de ale oraşelor Debreţin şi Oradea şi a patronat un spectacol distinct în Parcul Bălcescu, însă fără audienţă.

Mai mult, UDMR a decis să boicoteze şi festivalul etnic pe care Primăria îl organizează în această perioadă în Cetate, în mai multe weekend-uri. BIHOREANUL a aflat că udemeriştii au cerut ansamblurilor folclorice maghiare din judeţ care îşi confirmaseră participarea la weekend-ul dedicat acestei comunităţi (15-17 septembrie) să se retragă de la manifestări. "Fiecare ansamblu a invocat tot felul de motive. Unii au spus, totuşi, că adevăratul motiv este o interdicţie pusă de Szabo şi de Cseke. Li s-a sugerat că, dacă merg la festival, nu mai primesc sprijin de la primarii UDMR şi de la Judeţ", atestă sursele BIHOREANULUI.

"Pe pielea noastră"

Liderul PPMT Bihor, Zatyko Gyula (foto), confirmă situaţia, spunând că "noi, pe pielea noastră am simţit asta" încă din primăvară. Pentru sărbătoarea din 15 martie, arată el, organizatorii s-au înţeles cu patru ansambluri folclorice din comune, "dar cu o zi înainte ne-au spus toţi că nu mai vin". "Practic, fiind concurenţi politic cu UDMR, li s-a interzis să vină".

Pe 20 august, la Zilele Culturii Maghiare, Asociaţia Sfântul Ladislau a păţit la fel: "Ni s-au tăiat toate formaţiile, a venit numai un ansamblu privat din Diosig". Tot la fel, a aflat Zatyko, se va întâmpla şi la weekend-ul maghiar ce urmează. "Este dezgustător. Eu niciodată n-am ieşit cu treaba asta în ziare până acum, fiindcă nu am vrut scandal pe teme naţionale, dar dacă m-aţi întrebat, v-am răspuns", zice Zatyko.

Care este, însă, scopul UDMR? Tot şeful PPMT explică: "Ei manipulează, susţin că sunt singurii reprezentanţi ai maghiarilor, iar gândirea lor este că trebuie să găsească un duşman. Pentru UDMR, un duşman suntem noi, PPMT, şi celălalt este primarul oraşului. Orice facem noi şi orice face primarul, pentru UDMR nu e bine, fiindcă dacă UDMR reuşeşte să facă o parte cât mai mare din comunitate să gândească la fel ca ei, şi anume că PPMT şi primarul sunt duşmanii lor, atunci acei oameni trebuie să aibă un conducător în luptă. Acesta e scopul lor, să apară ei că sunt conducătorii".

No comment

Abordat deschis pe această temă, în conferinţa de presă pe care a susţinut-o săptămâna trecută la sediul UDMR Bihor, Cseke Attila (foto) s-a arătat extrem de iritat. "Nu aveţi surse bune. Informaţiile nu sunt adevărate", a negat şeful UDMR "directiva" trasată comunităţilor maghiare de a nu mai colabora cu Primăria şi, implicit, cu Bolojan.

Solicitat însă să spună public dacă, în spiritul armoniei interetnice, va face o declaraţie în sensul încurajării maghiarilor de a participa la evenimentele organizate de sau cu sprijinul municipalităţii, Cseke a răspuns sec şi cât se poate de clar: "Nu comentez. Nu comentez şi nu răspund, chiar dacă o să mă întrebaţi până mâine dimineaţă".

Respect total, bani pe sfert

Primarul Oradiei, "capul răutăţilor", nu s-a arătat nici el încântat de tema supusă discuţiei de BIHOREANUL. Bolojan consideră că însuşi subiectul e nociv, putând stârni patimi. "Scopul meu nu este să pun paie pe foc", susţine edilul, adăugând că dezvoltarea oraşului ar fi mai greu de realizat în condiţiile unor tensiuni interetnice.

Pe de altă parte, confirmă totuşi că disputa între el şi UDMR a apărut după ce a schimbat criteriile de finanţare a ONG-urilor, arbitrare în trecut, aşa încât banii pentru manifestările culturale, ca şi pentru cele sportive şi religioase, erau alocaţi subiectiv, după câtă trecere aveau reprezentanţii acestora. "Pentru finanţarea evenimentelor am gândit o formulă care să asigure un echilibru. Cam 70% din fonduri merg pe evenimentele pentru toţi orădenii, indiferent de etnie, iar 20-25% pentru cele ale comunităţii maghiare, conform ponderii în totalul populaţiei. Acest lucru l-am practicat după ce am ajuns la Primărie şi când am fost parteneri cu UDMR, şi când am fost cu PSD, şi acum, când este doar PNL, pentru că am considerat că minoritatea maghiară merită respectată în continuare", susţine primarul.

Bolojan joacă tare

De ce s-a supărat, însă, UDMR? Cauza, susţine Bolojan, este că a acceptat să sprijine şi iniţiative ale ONG-urilor care nu gravitează în jurul Uniunii. Dar n-a făcut-o, spune el, ca să bage zâzanie, ci pentru că Asociaţia Sf. Ladislau, de pildă, spre deosebire de alte ONG-uri, a pus cea mai mare parte a sumelor pentru manifestări.

Şi totuşi, lucrurile nu sunt atât de simple. Dincolo de declaraţiile oficiale, Bolojan este un "animal politic" dur. BIHOREANUL a aflat, de pildă, că una dintre ultimele sale mutări în şahul cu UDMR e cooptarea lui Zatkyo în poziţia de consilier al primarului, responsabil de relaţia cu minoritatea maghiară. Şi, chiar dacă amândoi se feresc, deocamdată, să comenteze, un lucru e limpede: când duşmanul fostului amic îţi devine prieten, nu-i de mirare că devii şi tu duşmanul lui...

---

FĂRĂ UNIRE LA JUDEŢ
"Opinie separată"

În timp ce planurile Primăriei pentru Centenar se lovesc de opoziţia UDMR, la CJ Bihor, cel puţin deocamdată, nici nu se pune problema sărbătoririi Marii Uniri. Ba, dimpotrivă. În primăvară, un grup de istorici orădeni a iniţiat un memoriu destinat Guvernului şi Preşedinţiei pentru ca urbea să primească titulatura de "Oraş al Unirii", deoarece aici, în casa avocatului Aurel Lazăr, a fost redactată pe 12 octombrie 1918 Declaraţia de separare a românilor transilvăneni de Ungaria. Documentul a fost semnat de conducerea Universităţii şi a Muzeului Ţării Crişurilor, de primarul Ilie Bolojan şi de fostul prefect Claudiu Pop, dar din partea CJ preşedintele Pasztor Sandor a refuzat, acuzând sintagma "opresorul maghiar" folosită cu referire la epoca dinainte de 1918.

De altfel, gestul şefului CJ Bihor se înscrie în linia trasată de preşedintele UDMR Kelemen Hunor, care a anunţat că maghiarii "nu vor şi nu pot" să sărbătorească Centenarul. La rându-i, Kelemen îi copiază pe oficialii din Ungaria, care au interzis anul trecut diplomaţilor acreditaţi în România să participe la festivităţile de 1 Decembrie.