CSM, apel la "responsabilitate şi echilibru" către judecători. Şi şefii Curţii de Apel Oradea cer încetarea protestelor

Secţia de judecători a CSM s-a întrunit, luni, pentru a lua în discuţie scrisorile transmise de mai mulţi preşedinţi şi vicepreşedinţi de curţi de apel şi de tribunale, inclusiv din Bihor, care au solicitat să oprească protestele judecătorilor din ţară şi să ia poziţie faţă de demersul unui grup de magistraţi care va protesta în 4 aprilie la Bruxelles, subliniind că ei nu susţin astfel de iniţiative politice.

După mai multe ore de discuţii, CSM a amânat luarea unei decizii, transmiţând, însă, un comunicat de presă, în care arată că „va face toate demersurile legale pentru apărarea și garantarea independenței justiției”, şi adresând "un apel la responsabilitate și echilibru către întregul corp al judecătorilor, chemându-i pe aceștia să susțină Consiliul Superior al Magistraturii în adoptarea unei poziții comune și unitare în vederea îndeplinirii rolului său constituțional".

„Secția asigură opinia publică și întreg corpul magistraților că va analiza toate problemele ridicate în cadrul adunărilor generale ale instanțelor judecătorești, care fac obiectul hotărârilor adoptate de acestea în ultima perioadă, precum și aspectele învederate în cele două scrisori deschise și va întreprinde toate demersurile legale pentru apărarea și garantarea independenței justiției, urmând să adopte reacții instituționale în acest sens”, se arată în comunicat.

Unii cu protestul, şefii cu scrisorile

Duminică, 30 de preşedinţi şi vicepreşedinţi de tribunale, între care şi preşedinta Tribunalului Bihor, Carmen Domocoş, au cerut Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), printr-o scrisoare, să restabilească „autoritatea și prestigiul de care trebuie să se bucure corpul judecătorilor, prin stoparea acțiunilor ce exced rolul și statutul judecătorilor”.

În esenţă, şefii Tribunalelor au solicitat stoparea protestelor, dar şi luarea unei poziţii faţă de demersul judecătorului Cristi Danileţ, care a anunţat că, împreună cu o delegație de 30 de judecători și procurori din toată țara, va protesta în 4 aprilie la Bruxelles, în fața sediului Comisiei Europene, și va avea întâlniri cu vicepreședintele Frans Timmermans și cu comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova.

Scrisoarea şefilor de Tribunale a fost dublată, luni, de o alta, cu un conţinut similar, din partea preşedinţilor şi vicepreşedinţilor Curţilor de Apel. Concret, scrisoarea, făcută publică de mediafax.ro, conţine 30 de nume de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai curţilor de apel din ţară, între care se numără şi preşedinta Curţii de Apel Oradea, Laura Băican, respectiv vicepreşedinta Loreley Mirea, fără semnături olografe.

Aceştia îşi exprimă dezacordul faţă de „modalitatea deformată în care, în aceste săptămâni, s-a înţeles, de către unii colegi judecători, asumarea rolului şi locului constituţional şi legal al magistratului prin respingerea oricărui dialog cu celelalte puteri, prin ducerea şi exacerbarea protestelor în afara instanţelor, pe scările acestora, prin acreditarea ideii că majoritatea judecătorilor/instanţelor iau parte la aceste forme de manifestare”.

Fără revolte publice

Şefii Curţilor de Apel susţin, totodată, că existenţa statului de drept nu poate fi concepută decât prin respectul principiului independenţei judecătorului şi, de aceea, atunci când s-a pus problema nesocotirii acestui principiu, magistraţii au fost de acord că trebuie să ia poziţie.

Pe de altă parte, însă, spun tot ei, manifestările de dezacord faţă de acţiunile sau omisiunile celorlalte puteri „nu pot avea loc într-un cadru care să ducă în derizoriu demnitatea profesiei de judecător, după cum nu ne putem îngădui nici ca aceste manifestări să aibă forme de pactizare cu politicul sau să îndemne, fie şi tacit, la revolte publice”.

„Este adevărat că statornicirea, în Legile Justiţiei, a unor principii, cum este cel al separării carierelor judecătorilor şi procurorilor – în acord cu statutul constituţional şi legal al acestora – a fost solicitată, în repetate rânduri, din interiorul sistemului de justiţie. De asemenea, este adevărat, că atenuarea/încălcarea acestui principiu, prin măsuri luate în regim de urgenţă, în pofida votului dat în Parlament cu privire la separarea carierelor, constituie o atitudine a puterii executive care ne nemulţumeşte profund şi cu privire la care ne-am exprimat nemulţumirea îndreptăţită”, mai conţine scrisoarea.

Danileţ nu e reprezentativ

Şefii curţilor de apel dezaprobă şi transformarea nemulţumirii în forme radicale de protest, în respingerea vehementă a oricărui dialog cu celelalte puteri, în prezentarea trunchiată, nereală a faptelor în spaţiul public, de către unii judecători, în scopul obţinerii unor efecte „de stradă”.

Totodată, judecătorii resping „modul în care se încearcă, la nivel intern şi internaţional, de către unii judecători, participanţi la forme radicale de protest, acreditarea ideii că aceste manifestări constituie voinţa şi dorinţa majorităţii judecătorilor din România, în condiţiile în care doar 6% din instanţe au iniţiat forme de protest!”

„În acest context, este de neconceput ca un judecător (Cristi Vasilică Dănileţ) să se erijeze în persoana „reprezentativă” pentru Justiţia Română şi să vorbească în numele judecătorilor, respectiv să decidă că un grup de 30 de judecători trebuie să meargă la Bruxelles pentru a-i prezenta prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, domnul Frans Timmermans, situaţia sistemului de justiţie, în sens catastrofal, adică al încălcării grave, de nesuportat, a principiilor ce trebuie să guverneze statul de drept. Nu recunoaştem şi nu susţinem asemenea iniţiative care ţin mai cu seamă de sfera politicului”, mai arată CSM.

„Un demers insignifiant”

De cealaltă parte, Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” au transmis, luni, un comunicat de presă, citat de hotnews.ro, în care susţin că delimitarea de proteste a 31 de președinți sau vicepreședinți de curți de apel, respectiv 30 de președinți sau vicepreședinți de tribunale, reprezentând 1,3% din judecătorii din România, respectiv 0,8% din magistrații români, fără a avea mandate de reprezentare din partea colegilor lor, constituie „un demers insignifiant, fără influență asupra majorității judecătorilor și procurorilor din România”.

Potrivit comunicatului, lipsa unui dialog real cu judecătorii și procurorii a determinat mii de magistrați să protesteze sub diverse forme, de la suspendarea ședințelor de judecată și până la ieșirea pe treptele instanțelor și parchetelor, într-un demers nemaiîntâlnit în sistemul judiciar și care va continua în același ritm și în zilele următoare, libertatea de exprimare a magistraților români neputând fi îngrădită arbitrar.

Potrivit acestora, protestele principiale aparțin miilor de judecători și procurori români care le desfășoară zilnic, neavând legătură cu susținerile individuale sau interesul personal al vreunui magistrat ori om politic, și au singurul scop de a contribui la menținerea statului de drept în România, independența justiției fiind esențială în acest sens.

"Opinia unui președinte de instanță, care are rol exclusiv administrativ într-o instanță, nu are o valoare mai mare decât opinia unui simplu judecător, între judecători neexistând subordonare ierarhică. Ne întrebăm retoric ce soluție întrezăresc și ce anume au întreprins în acest sens acești judecători cu funcții de conducere sau Consiliul Superior al Magistraturii, în contextul în care Guvernul nu a ținut seama nici măcar de mandatul de negociere dat președintelui CSM, introducând texte noi prin OUG nr.12/2019, nesupuse avizării CSM sau dezbaterii magistraților?", spun reprezentanții celor trei asociații ale magistraților.