Mie, rezolvarea problemei toaletelor din Oradea în stilul Bolojan nu-mi miroase a bine. Primarul vine cu o idee bună, ca toaletele tuturor localurilor să poată fi folosite de cohortele prezumate de turişti care vor lua cu asalt oraşul. În schimb, doreşte ca toaletele publice, bătrânele, insalubrele şi îngropatele toalete, să fie desfiinţate pentru că sunt nerentabile.
Turiştii umblaţi prin lume ştiu că una din principalele probleme cu care se confruntă în vacanţă sunt toaletele. În Germania şi Austria nicicum nu dai de ele, pentru că nu te poţi duce după miros, într-atât sunt de salubre şi civilizate. În spaţiul latin, deh, acolo mai dai şi peste toalete care fac ca distanţa între nări şi cap să fie de doi metri, adică să-ţi mute nasul.
Nu înţeleg de ce primarul nostru nu încearcă să ţină în condiţii decente şi toaletele vechi şi, concomitent, să ceară birtaşilor să-şi pună toaletele la dispoziţia turiştilor. Nu cred că una o exclude pe alta. Ba, mai mult, cred că n-ar trebui abandonată nici ideea celor de la ADP de a cumpăra toalete cu auto-curăţare în zonele aglomerate. Nu putem vorbi despre rentabilitatea unui WC public decât atunci când, după un weekend zbuciumat, constaţi că tot malul Crişului miroase ca o toaletă în aer liber.
Tare mi-e ca măsura desfiinţării WC-urilor publice să nu aibă acelaşi efect pervers ca în cazul renunţării la gardienii din parcuri, care a avut ca rezultat devastarea parcului din Şanţul Cetăţii.