Luni seară, toată lumea bună a oraşului a purtat kipa. Comunitatea ebraică din Oradea a reinaugurat, în faţa unor invitaţi din ţară şi străinătate, Sinagoga Ortodoxă din strada Mihai Viteazul, cunoscută şi ca Sinagoga Mare, în urma unor lucrări de reabilitare care au durat mai bine de 8 ani. Începând din această săptămână, sinagoga va fi folosită pentru slujbe religioase.

Politicieni, episcopi, rabini...

Sinagoga Mare s-a dovedit neîncăpătoare pentru cele peste 250 de persoane venite să ia parte la reinaugurarea lăcaşului de cult la invitaţia preşedintelui Comunităţii Evreilor din Oradea, Felix Koppelmann.

La eveniment au participat, printre mulţi alţii, oficialităţi locale precum subprefectul Iuliu Delorean, preşedintele Consiliului Judeţean, Pasztor Sandor, primarul Ilie Bolojan, politicieni apropiaţi comunităţii iudaice, ca deputaţii Silviu Vexler (reprezentantul comunităţii evreilor), Dorel Căprar şi Silviu Căprar (PSD), consilierul prezidenţial Sergiu Nistor, secretarul de stat Victor Opaschi, episcopii orădeni Sofronie Drincec (ortodox), Virgil Bercea (greco-catolic) şi László Böcskei (romano-catolic), dar şi reprezentanţi de seamă ai comunităţii evreieşti.

Lista invitaţilor a fost deschisă de Marele Rabin Menachem Hacohen, cel care a ocupat între anii 1997 – 2011 funcţia de Mare Rabin al României, Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, şi Stefano Oscar, director JDC Europa.

Tora, mezuza şi rabinul

Pentru ca o sinagogă să poată fi folosită ca lăcaş de cult trebuie să îndeplinească mai multe condiţii: să fie o clădire adecvată, să adăpostească Tora sau Sulurile Sfinte şi să aibă pe tocul din partea dreaptă a uşii Mezuza, o cutie cilindrică conţinând un pergament cu pasaje biblice pe care evreii o sărută la venire sau plecare pentru a cere protecţia divină şi, mai ales, trebuie să aibă un rabin care să strângă în jurul său comunitatea. Sinagoga Mare le îndeplineşte pe toate.

În cadrul unei ceremonii care a demarat cu intonarea imnurilor de stat ale României şi Israelului, Sulurile Sfinte au fost aduse şi instalate în lăcaşul de cult de un alai condus de marele rabin Menachem Hacohen, iar Mezuza a fost instalată de un grup de rabini și de preşedintele Comunității evreiești, Felix Koppelmann. Nu fără emoţii, pentru că au căutat minute în şir după cuie.

Ceremonia s-a încheiat după mai bine de 3 ore, prin instalarea rabinului Shrama Kav în funcția de prim-rabin al Oradiei, funcție vacantă de câteva decenii. La rândul său fiu de rabin, Shrama Kav s-a născut în Israel, şi-a desăvârşit studiile în Ţara Sfântă şi a venit la Oradea la recomandarea Marelui Rabin Menachem Hacohen. El este rabin al comunității locale de 5 ani.

"O sinagogă vie"

Începând din această săptămână, Sinagoga Ortodoxă poate fi folosită pentru slujire. "Această frumoasă sinagogă nu mai este un loc al amintirii, ci o sinagogă vie", a declarat Marele Rabin Menachem Hacohen. Acesta a remarcat că, deşi în Oradea mai sunt doar 700 de evrei, viaţa spirituală a comunităţii a renăscut.

"Am fost 12 ani Prim Rabin al României. Am venit după perioada comunistă. Atunci tinerii nu veneau la slujbe, comunităţile erau triste. Într-o zi am venit la Oradea şi am găsit un loc unde un preşedinte (n.r. Felix Koppelmann) făcea foarte multe pentru comunitate. Astăzi, Oradea este unul dintre puţinele locuri unde 10 oameni se roagă zilnic", a spus Menachem Hacohen.

De altfel, potrivit preşedintelui Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer, în România există astăzi 85 de sinagogi, din care 15 au fost reabilitate în perioada de după Revoluţie. "Avem multe locuri unde sinagoga a reluat viaţa spirituală şi comunitară. O va face în continuare şi aici", a spus Vainer.

La rândul său, Felix Koppelmann a subliniat importanţa lăcaşelor de cult în viaţa comunităţii locale. "Acolo unde apar sinagogi încep să dispară penitenciarele. E o treabă statistică. Acolo unde se deschid lăcaşuri de cult scad infracţiunile", a spus Koppelman.

Ceremonia redeschiderii sinagogii s-a încheiat târziu, după ora 22. De altfel, un proverb evreiesc spune că: "Atunci când vorbeşte rabinul să te uiţi nu la ceas, ci la calendar"...