1928. Cea mai nouă sinagogă

Aflată între două biserici, una reformată şi una ortodoxă, Sinagoga Aachvas Rein este una din cele 7 sinagogi din Oradea. Construită după planurile antebelice ale arhitectului István Pintér în 1927-1928, ea aparţine comunităţii iudaice ortodoxe, dar, spre deosebire de celelalte asemenea lăcaşuri, are interiorul lipsit de pictură.

Fiind de influenţă sefardă, ridicată în anii în care clădirile se simplificau estetic, clădirea are decoraţii relativ puţine atât în interior, cât şi la exterior. Faţada principală a sinagogii are caracteristici clasicizante şi baroce, iar şarpanta abruptă este tot de tip baroc.

Colţurile exterioare ale sălii de procesiuni sunt decorate cu coloane torsadate. Sinagoga are parter şi etaj, două scări de acces, iar compartimentarea respectă specificul acestor lăcaşuri: intrarea pentru bărbaţi se face prin camera presinagogală, iar cea pentru femei printr-o uşă laterală către strada Primăriei. Accesul din camera presinagogală în sala de procesiuni se face prin două uşi, sala având amvonul central şi dulapul Torei pe peretele estic. Deasupra se află balconul în formă de U, pentru femei.

2019. Un muzeu inedit

În anii ’30-’40, sinagoga a fost folosită de un număr mare de credincioşi, comunitatea evreiască orădeană depăşind atunci 20.000 de membri. După 1944, după dispariţia aproape completă a evreilor din oraş, importanţa sinagogii a scăzut, astfel încât la începutul anilor 2000 a ajuns o ruină, cu tencuiala căzută şi acoperişul găurit, în interior funcţionând un depozit de legume-fructe. Intrată în 2013 într-un proces complex de reabilitare, oprit şi reluat în 2017, clădirea arată azi ca nouă.

Lucrările au fost posibile în urma alocării a 130.000 dolari de către Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, dar şi a fondurilor alocate de Primăria Oradea.

Redeschis pe 9 octombrie 2018, de Ziua Holocaustului, imobilul găzduieşte Muzeul Istoriei Evreilor din Oradea şi Bihor, organizat în două părţi - parterul dedicat familiilor evreieşti cunoscute, care au deţinut fabrici şi au ridicat imobile de raport în centrul oraşului, respectiv etajul, unde pot fi descoperite informaţii locale legate de Holocaust, inclusiv o parte a numelor celor trimişi din ghetoul orădean în lagărele naziste.