Abia instalat primar în vara lui 2008, Ilie Bolojan a făcut un pariu riscant. În loc să îl dea afară pe directorul Marcel Boloş, proaspăt înscris în PDL, aşa cum avea să facă cu toţi ceilalţi şefi din Primărie, l-a pus la conducerea Direcţiei pentru Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională.

Însărcinat cu atragerea fondurilor UE, Boloş putea să-şi rupă gâtul. N-a făcut-o. "Ca să scrii proiecte, ai două variante. Ori ai o echipă puternică, ori ai consultanţi profesionişti. Noi avem o echipă de 18 oameni, o direcţie, care se ocupă de aceste chestiuni", explică acum primarul performanţa Oradiei de a atrage mai multe fonduri decât metropole precum Cluj sau Bucureşti.

Gata oricând!

Performanţa municipalităţii orădene de a depune pentru ciclul de finanţare 2014-2020 proiecte europene de peste 300 milioane euro, peste Cluj-Napoca (218 milioane euro) sau Capitală (283 milioane euro) a făcut valuri. Primarul Ilie Bolojan explică performanţa prin efortul  angajaţilor DMPFI. "Trebuie să ai proiectele mature din timp. Noi acum ştim pentru următorul exerciţiu bugetar cam ce proiecte vor primi finanţare şi pregătim studiile de fezabilitate pentru 2021, când le vom depune. Trebuie să te apuci de ele cu cel puţin 1-2 ani înainte, ca să le ai".

Lucrul în avans a făcut posibil ca, la fiecare sesiune pentru atragerea de fonduri, Oradea să depună proiecte şi pentru banii necheltuiţi de alte oraşe. Astfel, suma de 35 milioane euro rezervată Oradiei a crescut într-un singur an la peste 300 milioane euro. Adică, 19 milioane euro pe cap de angajat din DMPFI!

Pruncii popii

Marcel Boloș, director ADR NVColegii din Primărie le spuneau ironic "pruncii popii". Majoritatea, cu vârste sub 35 de ani, au fost aduşi în instituţie acum zece ani de fostul director, Marcel Boloş (foto). Profesor la Universitate şi preot misionar, i-a ales de pe băncile facultăţii. "Am adus tineri cu potenţial într-o vreme în care primarul făcea reduceri şi îi flituia pe cei care cereau angajări", povesteşte Boloş, acum directorul ADR Nord-Vest.  

Aşa au ajuns în echipă economiştii Ionuţ Sărac (care, printre altele, a lucrat la proiectul campusului şcolar), Mihaela Neag (pista pentru biciclişti Oradea - Berettyoujfalu), iar Cristian Delcea (Aquaparkul Nymphaea, dotarea spitalelor) aici şi-a cunoscut soţia, pe Lavinia (care a contribuit şi ea la campusul şcolar). Atunci au mai intrat în DMPFI Ioana Popa (drumul expres), Dana Moţoc (pasajele peste DN76 şi DN79), Dumitru Sim (reabilitarea Cetăţii) şi Ionuţ Ciorba (reabilitarea Bisericii cu Lună şi Sf. Nicolae), inginerul Ioan Maghiar (noul CET), dar şi actualul director al DMPFI, Marius Moş.

"Lui Marius, care era jurnalist, i-am spus că decât să alerge după mine cu întrebări, mai bine să vină să lucreze cu noi, să vadă cum îl vor trata confraţii când va greşi", râde Boloş. Ulterior echipa de 18 membri, din care 16 scriu proiecte, i-a inclus şi pe fostul director al Termoficare, Daniel Ţigan (reabilitarea reţelelor), pe studentul Ovidiu Guler (parcul industrial) şi pe alţii...

Cu termen limită

Marius Moș, șef Direcția de proiecte europene Primăria OradeaLa DMPFI munca începe la 8 dimineaţa şi se termină când toate documentele sunt expediate. "Avem termene limită pentru depunerea proiectelor, pentru răspunsurile la cererile de clarificări... Nu te joci. Poţi avea cel mai frumos proiect din lume, dacă n-ai depus actele la timp, ai pierdut banii!", spune Marius Moş (foto).

În birourile de la etajul II al Primăriei atmosfera e relaxată, dar se lucrează contra-cronometru. La depunerea proiectelor finanţate prin Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (18 milioane euro), echipa a pregătit documentele inclusiv noaptea. "Am lucrat de dimineaţa până a doua zi la amiază. Colegii care au mers peste noapte câteva ore la somn s-au întors la prânz, au umplut o dubă cu documente şi le-au dus la Cluj". De altfel, birocraţia excesivă este o constantă a muncii în proiecte. "Asta este. Ţi-o asumi şi mergi înainte", zice Moş. La proiectul pentru parcul industrial Eurobusiness, directorul a iscălit pe maşină, până în Cluj, 12 bibliorafturi cu documente.

Cursa pentru depunerea la timp a proiectelor e acerbă. "Când am depus proiectul pentru aquapark, unde funcţiona principiul primul venit - primul servit, un coleg s-a aşezat la coada din faţa sediului ADR la ora 2 noaptea, ca pe vremea lui Ceauşescu, şi nici măcar n-a fost primul!", povesteşte Moş.

Evidenţă pe caiet

Experienţa precedentului ciclu de finanţare 2008-2013, când Oradea a atras 250 milioane euro, a mai simplificat procedurile birocratice, dar viaţa angajaţilor DMPFI a rămas tot complicată. "Prin introducerea sistemului online My Smis am scăpat de drumurile de Cluj pentru depunerea documentelor, facem un singur exemplar în loc de 4, dar cum termenul limită este ora 24, verificăm totul până în ultimul minut", spune Mihaela Neag.

După doi ani de muncă la un proiect, angajaţii Direcţiei nu îşi permit să piardă finanţarea din cauza depunerii documentelor cu întârziere sau cu greşeli. "La un proiect intervin zeci de probleme, legate de situaţia juridică a terenurilor, pe care le rezolvă Direcţia Patrimoniu, de reţelele edilitare, unde lucrăm cu Direcţia Tehnică, de avizele de la Mediu, Cadastru, Electrica şi altele", spune coordonatorul DMPFI, viceprimarul Mircea Mălan.

Ca să nu piardă şirul, vicele şi-a deschis pentru fiecare proiect un caiet în care notează stadiul acestuia, problemele apărute, termenele de respectat şi orice alt detaliu important. "Lucrăm în zeci de proiecte cu sute de colaboratori de la societăţi ale Primăriei, firme de proiectare şi de construcţii. Oamenii nu sunt întotdeauna aceiaşi. Dacă n-aş nota unde am ajuns, în fiecare şedinţă am lua-o de la capăt", spune Mălan.

La adio...

Volumul mare de muncă, programul prelungit, responsabilitatea privind implementarea proiectelor şi apariţia de noi oportunităţi a făcut ca o parte din membrii Direcţiei să părăsească echipa. Economiştii Ioana Popovici şi Eugen Negruţiu s-au retras în învăţământ şi în producţie, istoricul Ionuţ Ciorba este acum directorul adjunct al Muzeului Cetăţii, iar Dumitru Sim, care a condus timp de un deceniu reabilitarea fortificaţiei, s-a angajat la Consiliul Judeţean.

Cristian Delcea, fost angajat DMPFI OradeaDoar soţii Delcea şi-au deschis propria afacere în domeniul consultanţei pe fondurile europene. "Nu câştigi mai bine în privat, dar măcar îţi faci singur agenda. Programul de la ora 8 până la cât o fi nu îţi lasă loc pentru viaţa de familie, iar eu vreau să-mi văd fetiţele crescând", spune Cristian Delcea (foto). Tânărul a rămas, însă, recunoscător experienţei din Primărie. "Am învăţat foarte mult. Ca să faci un aquapark, sau orice altceva, durează ani de zile, e un calvar instituţional. Fiecare proiect care a ieşit bine îmi pare un miracol". Unul cu atât mai mare cu cât nu e căzut din cer...


DE REFĂCUT!
Proiecte cu defecte

Economişti, ingineri sau filologi, angajaţii DMPFI nu au cum să se priceapă la toate, de la construirea de drumuri la achiziţia de instrumentar medical ori la reabilitarea de blocuri. Deşi se lucrează în echipă, cu sprijinul specialiştilor din Primărie sau al societăţilor subordonate, unele proiecte au căzut examenul calităţii.

Mozaicul turnat în anul 2013 în Pasajul Vulturul Negru a trebuit înlocuit ulterior cu dale de granit; drumul expres, deschis în 2015, a fost finalizat cu porţiunea din spatele Depoului CFR abia anul trecut; Piaţa Unirii, dată în folosinţă acum 3 ani, a fost exclusă ca locaţie de desfăşurare a marilor evenimente ca să nu îi crape dalele; abia finalizată, grădina Ciuperca a fost distrusă în noiembrie 2016 de o alunecare a terenului, aşa că va fi refăcută anul acesta. "După finalizarea lucrărilor se va face evaluarea pagubelor, iar Primăria se va îndrepta împotriva vinovaţilor pentru recuperarea prejudiciului", spune şeful DMPFI, Marius Moş.