Boală lungă, moarte sigură. După ani întregi în care a încercat zadarnic să resusciteze FC Bihor, conducerea municipalităţii orădene a hotărât că a venit vremea să îi pună cruce şi, la capătul a două decenii în care l-a susţinut financiar, săptămâna trecută a anunţat că vrea să iasă din acţionariatul clubului.
"Experienţa a demonstrat că eforturile financiare făcute de oraş nu se regăsesc în performanţele clubului, aşa că nu mai are rost să continuăm", a declarat primarul Ilie Bolojan.
Nu (mai) finanţează!
Mişcarea a fost gândită de la începutul anului, hotărârea a fost luată la începutul lunii iunie, iar decizia a fost anunţată vinerea trecută, după ora 16.00, când oraşul intra în weekend. "În urma analizei făcute asupra activităţii sportului orădean, Primăria intenţionează să nu mai finanţeze FC Bihor", se menţiona într-un comunicat al municipalităţii.
Potrivit depeşei de numai patru rânduri, Primăria va pune în continuare la dispoziţia FC Bihor stadionul şi sediul administrativ din strada Iosif Vulcan, dar nu-i va mai aloca niciun leu, iar fondurile astfel economisite vor fi direcţionate către sporturile unde Oradea a obţinut rezultate: baschet şi polo.
Primarul Ilie Bolojan spune că măsura, îndelung cântărită, este consecinţa prestaţiei echipei. "De-a lungul timpului am încercat toate variantele. Am susţinut financiar clubul, ne-am asumat plata unor datorii istorice, am avut mai mulţi preşedinţi, am schimbat antrenori, am avut un parteneriat cu un investitor privat, iar în ultima perioadă am încercat varianta evoluţiei în liga secundă cu jucători primiţi gratis de la alt club. Municipalitatea a epuizat toate variantele, aşa că intenţionează să iasă din club", spune edilul.
Bani contra performanţă
Primarul l-a înştiinţat pe preşedintele Consiliului Judeţean, Cornel Popa, la începutul lui iunie, că vrea să îl lase cu clubul pe cap, dar ieşirea pare să fi fost hotărâtă încă de la începutul anului. Parteneri egali în FC Bihor, Consiliul Local şi cel Judeţean susţin activitatea fotbalistică prin cotizaţii egale, fiecare de circa 1,8 milioane lei pe an. Coincidenţă sau nu, pentru anul acesta municipalitatea şi-a bugetat în februarie doar jumătate din sumă.
Cei 900.000 cheltuiţi în prima jumătate a anului reprezintă cea mai mică sumă alocată vreodată echipei de la bugetul local. În 2013 municipalitatea a plătit 1,2 milioane lei, iar în 2012 aproape 1,9 milioane lei. Pentru că, totuşi, echipa a încheiat de fiecare dată codaşă, iar anul acesta, aflată chiar pe ultimul loc, n-a retrogradat numai fiindcă din cele 16 echipe înscrise în campionat au rămas în final 11, conducerea municipalităţii a hotărât să finanţeze doar rezultatele.
"Fondurile vor fi alocate către secţiile performante precum cea de polo, baschet, judo, scrimă şi atletism, toate clasate pe podium. Nu putem să dăm bani la FC Bihor, dar să nu avem finanţare pentru a susţine deplasările echipei de baschet, vicecampioană naţională, la campionatele europene", zice şi viceprimarul Ovidiu Mureşan (foto).
Şanse fără sorţi
Retragerea finanţării de la bugetul local echivalează cu falimentul clubului aflat, oricum, în insolvenţă. Potrivit viceprimarului, FC Bihor are doar trei căi de salvare. Toate discutabile.
"Varianta fericită ar fi să găsească un partener privat care să preia partea de finanţare a Primăriei", spune Mureşan. În condiţiile în care majoritatea întreprinzătorilor care s-au implicat de-a lungul timpului în fotbalul bihorean, de la Ionel Codoban şi Iosif Lucaci la Attila Borsi şi Viorel Ştiube, au avut probleme cu legea, iar oamenii de afaceri de anvergură, precum Zoltan Teszari, preferă să susţină alte sporturi, e greu de crezut că fotbalul bihorean va atrage peste noapte un investitor. De altfel, clubul e atât "atractiv" încât nici măcar discuţiile purtate în primăvară de către preşedintele CJ Cornel Popa cu omul de fotbal Alexandru Boc, bihorean de origine, nu au dus nicăieri.
O a doua soluţie ar fi ca FC Bihor şi un club de talie similară să îşi unească puterile. Bihorul ar aduce în parteneriat stadionul şi palmaresul vechi din 1902, iar partenerii banii şi jucătorii. E greu de crezut însă că un club suficient de puternic pentru a putea evolua în campionat ar fi dispus să renunţe la propriile culori.
În acest context, ultima şi cea mai previzibilă cale pare reducerea activităţii la nivelul Centrului de copii şi juniori, ca secţie a Liceului cu Program Sportiv sau a Clubului Sportiv Municipal. Dar, desigur, asta înseamnă falimentul...
Către faliment
Vineri dimineaţă, la sediul din strada Iosif Vulcan 11 nimic nu trăda furtuna care avea să se abată asupra clubului. Preşedintele Şerban Morcan (foto) semna liniştit contractele cu jucătorii. "Am mandat până la data de 30 iunie. Că voi rămâne, că voi pleca, trebuie să mă îngrijesc să avem lotul necesar înscrierii în campionat", a declarat acesta pentru BIHOREANUL. Despre intenţia Primăriei de a se retrage din club nici măcar nu ştia.
De altfel, nici vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Mang, nu era foarte convins de asta. "Conducerea Primăriei ne-a spus acum câteva săptămâni că s-ar putea să nu mai vrea să finanţeze clubul, dar până acum nu am primit nicio înştiinţare oficială", a zis Mang, adăugând că, dacă CJ nu va găsi un partener privat care să ia locul Primăriei, clubul se poate pregăti să intre în faliment. "Va trebui să cântărim serios opţiunile pe care le avem. Consiliul Judeţean nu poate susţine singur FC Bihor", a explicat vicele.
După doi ani în care a plătit eşalonat 20 din cele 47 milioane de lei reprezentând datoriile istorice către diferiţi furnizori şi către bugetul de stat şi către cele ale asigurărilor sociale şi de sănătate, FC Bihor aşteaptă să tragă obloanele. Atâta tot că, dacă decizia s-ar fi luat mai curând, ar fi scutit bugetul local şi cel judeţean de pierderi consistente. Speranţa (în relansarea clubului) moare ultima, cum zic jurnaliştii sportivi. Dar iată că i-a venit şi ei vremea...
EŞEC DE MILIOANE
11,5
milioane lei a cheltuit Primăria cu finanţarea FC Bihor începând din 2009
"Vrem să ieşim din FC Bihor ca să putem da banii secţiilor sportive care merg bine, care adună 2.000 de orădeni la un meci, decât să îi îngropăm în fotbal, unde abia dacă sunt 200 de spectatori"
Ovidiu Mureşan, viceprimar
TRADIŢII BIHORENE
Adio performanţă!
Înfiinţat în 1910 sub denumirea de Club Atletic Oradea, la 8 ani după primul meci de fotbal organizat la Oradea, clubul fanion al judeţului, singurul cu o astfel de tradiţie din Transilvania, a intrat în umbră după 1989. În 23 de sezoane, echipa a reuşit să evolueze unul singur în prima ligă, în ediţia de campionat 2003-2004. Promovarea de atunci a scos în stradă nu mai puţin de 20.000 de orădeni. Ulterior, performanţele au tot scăzut, cu excepţia din 2011 când, în timpul parteneriatului cu CF Liberty, echipa a reuşit promovarea în teren, dar a pierdut la masa verde, neprimind licenţa pentru Liga I. După ce omul de afaceri Marius Vizer a renunţat la parteneriatul cu municipalitatea, echipa a evoluat tot mai slab, cu o echipă defensivă construită pentru contraatac, dar în imposibilitatea de a face un joc atractiv. Singura victorie clară din ultimul sezon a fost obţinută împotriva UTA, şi aceea doar pentru că arădenii au fost nevoiţi să joace cu juniorii, după ce membrii lotului mare, cu salariile neplătite, au refuzat să intre în teren.