Ce mică e Oradea Mare!

Orădenii se răresc pe capete. Unii au plecat la muncă "afară", pentru o plată mai bună, alţii s-au mutat la ţară pentru un trai mai ieftin, iar alţii pur şi simplu au murit.

Pentru a doua oară consecutiv după 1989, Recensământul populaţiei şi locuinţelor scoate la iveală că populaţia municipiului e în continuă scădere. Iar odată cu reducerea sub pragul de 200.000 de locuitori, efectele îi vor afecta pe toţi orădenii. Inclusiv la buzunar!

Urma scapă turma...

Recensământul populaţiei şi locuinţelor s-a încheiat, formularele au fost date la procesat, rezultatele se lasă încă aşteptate. "Rezultatele provizorii vor fi făcute publice, cel mai probabil, în ianuarie 2012, dar cele finale vor fi cunoscute abia după procesarea tuturor datelor, prin 2014", a declarat pentru BIHOREANUL Dana Paşc (foto), şeful Direcţiei Judeţene de Statistică.

Rezultatele provizorii ale Recensământului din 20-31 octombrie arată că în Oradea există 82.614 locuinţe şi 184.861 persoane. "Cifrele nu trebuie luate de bune. Nu ştim câţi orădeni au fost la Primărie să se recenzeze, pentru că în ultimele două zile erau adevărate cozi, şi nu ştim nici numărul celor recenzaţi în secţiile speciale înfiinţate în unităţile Ministerul Apărării Naţionale sau SRI", spune directoarea.

Chiar şi aşa, angajaţii Primăriei implicaţi în recenzare se îndoiesc că pragul de 200.000 de locuitori va fi atins. "Grosul populaţiei a fost deja recenzat, iar mari schimbări nu vor mai fi. Nu cred că o să apară peste noapte 15.000 de orădeni de la Armată sau SRI...", spune un funcţionar.

Un fel de Binş mai mare...

Legea 351/2001 prevede că oraşele de rangul I, cum e astăzi Oradea, trebuie să aibă minim 200.000 de locuitori. "Dacă oraşul nu atinge acest prag vor exista efecte în plan administrativ, politic şi economic", spune secretarul Consiliului Local, Ionel Vila (foto).

Prima lovitură e una în orgoliu. Prin scăderea sub 200.000 de locuitori, Oradea riscă să fie eliminată din plutonul celor 11 localităţi de prim rang, considerate "de influenţă naţională", precum Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi sau Timişoara. Oradea ar deveni oraş de rang doi, cu o importanţă cel mult interjudeţeană, precum Zalăul, Vasluiul sau Botoşanii.

Odată retrogradată, Oradea va trebui să se comporte ca un oraş mic. Ceea ce nu este neapărat rău pe de-a-ntregul! Conform Legii administraţiei publice locale, numărul aleşilor va scădea de la 27 consilieri locali, câţi sunt în prezent, la doar 23, cât au oraşele cu o populaţie între 100.001 şi 200.000 locuitori.

Modificările nu vor fi făcute, însă, peste noapte. "După anunţarea rezultatelor finale din 2014, reducerea numărului de consilieri se va face, cel mai probabil, în baza unei legi, începând cu următorul ciclu electoral", spune Vila. Deci alegerile din 2012 se vor ţine tot pentru 27 de locuri în Consiliul Local...

Mai puţini bani (de) la buget!

Scăderea populaţiei se va răsfrânge, însă, inclusiv asupra fondurilor pe care municipiul le va primi de la bugetul de stat. "Alocările pentru echilibrarea bugetelor locale se acordă în baza unui algoritm în care sunt luate în calcul populaţia, suprafaţa şi capacitatea financiară. Dacă scade populaţia, Oradea va primi mai puţini bani", spune Eduard Florea (foto), directorul economic al Primăriei. Florea menţionează însă că Oradea, oricum, nu se baza pe aceşti bani, fiindcă sunt puţini. "În total primim cam 500.000 de lei pe an. Oradea, ca urmare a măsurilor de reducere a cheltuielilor, stă bine la capitolul capacitate financiară proprie, aşa că primeşte, oricum, foarte puţin de la bugetul central", spune directorul. Iar la un buget total de 742 milioane de lei, o jumătate de milion înseamnă chiar mărunţiş...

Florea afirmă că scăderea populaţiei va avea şi un efect bun. "Scăderea rangului oraşului va însemna trecerea într-o nouă plajă de impozitare. Nu ştiu dacă impozitele vor şi scădea neapărat, aceasta fiind decizia Consiliului Local, dar orădenii ar putea plăti impozite mai mici", spune directorul. Spre exemplu, la oraşele de rangul doi, impozitele pe clădirile persoanelor fizice sunt mai mici cu 4% faţă de cele din oraşele de prim rang, iar impozitele pe terenuri sunt mai mici cu 12% atât pentru persoane fizice, cât şi pentru cele juridice.

Va fi rău!

Reducerea populaţiei nu înseamnă însă doar impozite mai mici, ci şi şanse mai mici de dezvoltare a oraşului, iar asta e cu adevărat îngrijorător. "Oraşele mici sunt mai puţin atractive pentru investitori, deoarece au un potenţial redus al forţei de muncă. De aici efectele vin în lanţ: lipsa investitorilor înseamnă mai puţine locuri de muncă, scăderea veniturilor la buget din impozitele pe salarii, migrarea populaţiei active către alte oraşe şi aşa mai departe", spune Marcel Boloş (foto), şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Europeană.

Mai mult, Boloş crede că primul segment de populaţie care va pleca din Oradea, fiindcă nu se vor mai putea realiza într-un oraş mai mic, vor fi specialiştii. "Un cercetător nu stă într-un orăşel, pentru că acesta nu are ce să îi ofere. Odată cu migrarea creierelor, tot ce va mai putea spera să atragă oraşul va fi producţia în lohn, adică firme care vin să monteze subansamble", spune directorul. Or, experienţa a demonstrat deja că lohnul înseamnă doar muncă multă la bani puţini. Atâta cât să nu poată spune omul că lucrează chiar pe degeaba.

Dar cu locuitori săraci, oraşul nu va ajunge niciodată bogat...

"Va trebui să găsim soluţii de relansare a oraşului, care să nu implice o populaţie numeroasă. Oradea a pierdut în ultimii 20 de ani cam 40.000 de locuitori. La sporul demografic de acum, nu mai recuperăm niciodată această diferenţă"

Marcel Boloş

ÎN SCĂDERE
Orădenii ultimei jumătăţi de secol

1966 - 122.534
1977 - 170.531
1992 - 222.741
2002 - 206.614
2011 - 184.861

După ce a cunoscut o creştere fulminantă în perioada industrializării, ajungând în 1992 la un vârf de 222.741 locuitori, Oradea a pierdut în mod constant din populaţie, ajungând în 2011 la nici 185.000 de locuitori

TREND NAŢIONAL
Să fim puţini, dar "deştepţi"!

Primarul Ilie Bolojan afirmă că relansarea Oradiei, în condiţiile în care populaţia scade, depinde de modul în care vom şti să atragem investitori. "Scăderea numărului de locuitori nu e doar problema Oradiei. Au pierdut locuitori inclusiv Clujul, Timişoara, Craiova, Iaşi, Constanţa. Adevărata provocare e să atragem companii care produc aici, dar vând "afară", şi în plus să relansăm turismul. Altfel, dezvoltarea oraşului va fi tot timpul limitată", spune Bolojan.

Consultantul în afaceri Dacian Palladi (foto) consideră şi el că Oradea trebuie să parieze pe specializare, nu pe "înmulţire". "Trebuie să atragem firme care investesc în oameni, aşa cum au făcut ungurii. Unul din pilonii economici pe care se bazează Debreţinul, care nu este un oraş mare, este industria farmaceutică. Va trebui să facem la fel", spune Palladi.

Consultantul crede că Oradea pierde timp preţios aşteptând să apară specialişti, aşa că ar trebui să "importe" creiere cât mai rapid. "Dau un singur exemplu. Printr-un parteneriat public-privat oraşul ar putea negocia cu cinci dintre cei mai buni medici din ţară într-un anumit domeniu, oricare ar fi acel domeniu, oferindu-le salarizare şi condiţii de muncă la fel ca "afară". Deşi la expirarea contractelor specialiştii se întorc în oraşele lor, în această perioadă oraşul îşi formează un corp medical care nu există nicăieri în ţară, crescut ca notorietate, astfel încât să atragă pacienţi din toată ţara şi chiar din străinătate. E vorba de oameni care vin, se cazează, mănâncă sau se mută aici, generând dezvoltare", spune Palladi. Iar exemplul se poate adapta în oricare alt domeniu...