Iuliana Ţernea e un „nimeni”, o oarecare care a vrut doar să-şi câştige pâinea, să fie nevastă şi mamă. Nimic mai mult. O simplă muncitoare la UAMT, cu două fete, măritată cu un jandarm pensionat prematur din cauza unei invalidităţi „de serviciu”: urmărind doi hoţi, a escaladat un gard şi, la aterizare, a nimerit într-o bucată de fier care i-a distrus piciorul drept.

Ca într-un blestem, după 12 ani Iuliana a ajuns şi ea pensionară, la 47 de ani, tot în urma unui accident stupid. A căzut pe mâna stângă, pe care, după şase operaţii, n-o mai poate folosi: i-a rămas deformată şi o doare la orice mişcare mai largă. Deşi fractura fusese banală şi la fel trebuia să fie şi repararea ei, niciunul dintre medicii care au tratat-o fără s-o vindece n-a fost găsit responsabil de eşec. Ba un expert afirmă că tot ea e vinovată, fiindcă nu le-a acordat destulă încredere doctorilor şi i-a... schimbat.

Din ghips în ghips

„După căzătură am leşinat de durere, am fost dusă de SMURD la Urgenţe”, povesteşte Iuliana despre incidentul din dimineaţa de 17 ianuarie 2017, când voia să meargă la serviciu, dar a căzut în uşa blocului, după ce s-a împiedicat de opritorul metalic al acesteia.

La UPU i s-a explicat că un os îi era rupt deasupra încheieturii şi i s-a făcut o anestezie ca să-i fie pus la loc. „Mi-au pus ghips şi mi-au spus că trebuie să mă întorc a doua zi pentru operaţie. Până atunci să merg acasă”. Pe 18 ianuarie, a revenit la spital, fiind preluată de dr. Călin Hozan (foto), şeful secţiei Ortopedie I, care a băgat-o în sala de operaţie.

Biletul de ieşire din spital consemnează că suferise o „fractură epifiză distală radius stâng cu deplasare” şi că „după o prealabilă pregătire preoperatorie se practică reducerea ortopedică a fracturii şi imobilizarea în aparat ghipsat”. La externare, pe 19 ianuarie, medicul i-a prescris antialgice contra durerilor şi „repaos în poziţie proclivă”, cu mâna îndoită din cot. „Evoluţia este favorabilă. Se face externarea”, arată documentul, sec.

„Sunteţi bine”

Conform programării dr. Hozan, Iuliana s-a prezentat la control pe 30 ianuarie la clinica privată Ortotrauma, dar acesta plecase în concediu, aşa că a preluat-o un coleg al său, dr. Călin Magheru, care a internat-o în spital. „Pacienta se internează acuzând durere, cu impotenţă funcţională relativă. Se efectuează reducere ortopedică a fracturii şi imobilizare în aparat ghipsat sub control radiologic. Evoluţia este favorabilă. Se face externarea”, a scris medicul pe biletul de ieşire din spital, în 1 februarie 2017.

La următorul control, pe 27 februarie, femeia a fost chemată tot la Ortotrauma, unde dr. Magheru i-a scos ghipsul, adăugând în fişa de observaţie şi menţiunea „varice hidrostatice”, adică umflarea mâinii. I-a recomandat „aplicaţii reci, faşă elastică în timpul zilei, kinetoterapie, mişcări active ale mâinii, aplicaţii cu Rivanol”, şi a asigurat-o că nu avea nevoie de concediu medical. „Zicea că sunt bine şi pot merge la muncă”, povesteşte Iuliana.

„Vicios consolidată”

Mâna a continuat totuşi să i se umfle, s-a înnegrit şi avea dureri mari. „Scăpam şi felia de pâine din palmă”, explică femeia de ce l-a căutat din nou pe doctorul Hozan. „A constatat necesitatea unei noi intervenţii, iar pe 16 iunie m-a reoperat. La externare, diagnosticul a fost de fractură epifiză distală radius stâng cu deplasare vicios consolidată”. Pe 26 iunie, la un nou control, tot la Ortotrauma, când i-a scos firele, Hozan a asigurat-o că evoluţia era bună şi pe 10 iulie i-a eliberat o fişă de consultaţie cum că fractura era „în curs de consolidare”.

Dar n-a fost. „Aveam dureri îngrozitoare, iar mâna era deformată”, spune Iuliana, care a apelat la dr. Viorel Corbu, de la spitalul privat Pelican. Pe 13 iulie, acesta a operat-o pentru a i-o îndrepta şi a-i permite s-o mişte, printr-o osteotomie. Practic, i-a luat 5 centimetri din vârful unui alt os şi i l-a prins cu o broşă metalică în osul fracturat. „Evoluţia postoperatorie este bună, se externează cu recomandări: poziţie proclivă, mobilizarea (n.r. - mişcarea) degetelor, păstrarea imobilizării ghipsate 30 de zile”, arăta şi dr. Corbu în biletul de externare.

„La o săptămână după operaţie, am început kinetoterapia la cabinetul privat al dr. Corbu, dar după încă o săptămână broşa mi-a ieşit prin piele. Când m-am plâns de durere, mi-a dat trei luni de concediu medical”, zice femeia.

Operaţie cu aşchii

Un cunoscut a îndrumat-o apoi la Spitalul Militar, unde un alt medic, dr. Florin Blaga, i-a diagnosticat „intoleranţă la materialul de osteosinteză”. Ca atare, a operat-o să-i scoată grefa, spunându-i apoi că i-a găsit aşchii de os şi că va avea nevoie de o nouă operaţie, pentru care i l-a recomandat pe un confrate de la Pelican, dr. Sergiu Dejeu.

Pe 9 noiembrie, femeia s-a întors la spitalul privat, unde investigaţia imagistică a confirmat existenţa a „multiple artefacte postoperatorii osoase în părţile moi din jurul epifizei distale”. În fine, pe 25 noiembrie, dr. Dejeu a supus-o unei noi intervenţii, scoţând aşchiile.

„După şase operaţii am suferit traume mari, fizice şi psihice, şi un dezechilibru financiar al familiei. Am cheltuit pe intervenţii şi recuperare multe mii de lei, şi oficial, cu chitanţă, şi la negru, cu bani la plic”, spune Iuliana, care pe 28 august 2017 s-a adresat Colegiului Medicilor acuzându-i de malpraxis pe trei dintre medicii care s-au ocupat de ea: dr. Hozan şi dr. Magheru de la Spitalul Judeţean, şi dr. Corbu de la Pelican. Primii doi ar fi greşit operaţiile, iar al treilea i-ar fi „amputat” o bucată de os pentru grefare fără acordul său.

Până acum, însă, n-a primit niciun răspuns. „Săptămâna aceasta vom face prima audiere, a doctorului Hozan”, a explicat săptămâna trecută BIHOREANULUI preşedintele CM Bihor, dr. Carmen Pantiş (foto).

Pacientă penală

Pe 21 noiembrie, Iuliana a sesizat şi Comisia de Malpraxis a DSP Bihor, care a încredinţat „judecarea” cazului unui expert gălăţean, dr Nicolae Gogulescu, care şi-a dat „verdictul” anul acesta, pe 16 februarie. Previzibil sau nu, însă, n-a găsit niciun alt vinovat decât pacienta însăşi!

În analiza plângerii, expertul acuză femeia că „nu arată în concret vina celor trei pârâţi”, că „a folosit termeni meniţi să stârnească compasiunea” şi „nu motivează ce a determinat-o să schimbe atât de des medicul curant”, singura motivaţie fiind... „neastâmpărul pacientei”.

Mai mult, expertul afirmă că orădeanca riscă „închisoare de la 6 luni la 3 ani” fiindcă acuza de „amputare” a osului adusă dr. Corbu echivalează cu „lezarea integrităţii corporale”, fără a fi întemeiată, deoarece medicul nu i-a făcut „îndepărtarea unui segment” al mâinii, ci o rezecţie, cu acordul ei, semnând un angajament că „nu am nici acum, nici pe viitor, faţă de medicul curant vreo pretenţie materială şi nici de un alt fel, fiind înştiinţată asupra riscurilor, complicaţiilor şi situaţiilor neprevăzute ce pot interveni”.

„Nu există o legătură directă”

Pe de altă parte, expertul a dat dovadă de superficialitate, susţinând, contrar evidenţei, că Iuliana ar fi suferit accidentul pe 8 ianuarie şi s-ar fi prezentat la spital abia pe 16 ianuarie, ceea ce l-a făcut să concluzioneze că „la peste trei săptămâni de la accident, orice tentativă de reluare a reducerii ortopedice este inutilă”. Mai mult, cu cinism, îi reproşează femeii chiar şi faptul că, deşi în biletele de ieşire din Spitalul Judeţean dr. Hozan i-a scris să se prezinte pentru controale la policlinica unităţii, ea s-a dus la cabinetul privat al acestuia de la Ortotrauma. „Dar oricine a fost operat ştie că medicii te cheamă apoi în privat”, zice Iuliana.

Singurul medic scos explicit din culpă este dr. Corbu, în legătură cu intervenţia căruia expertul afirmă că a acţionat corect şi „de bună credinţă” pentru a-i corija deformarea mâinii. În rest, ortopedul gălăţean susţine că în fracturile de felul celei suferite de Iuliana riscul de nereuşită este de 20% şi conchide: „Din datele aflate la dosar nu pot evidenţia o legătură de cauzalitate directă între acţiunile medicilor şi rezultatul nesatisfăcător. Raportul de cauzalitate îl pot presupune ca aparţinând ambelor părţi. Nu am găsit la dosar dovezi ale neglijenţei medicilor. Se constată lipsa de unitate şi continuitate în tratament, care nu sunt justificate nici de petentă, nici de medici”.  

Corb la corb nu scoate ochii

În timp ce ortopedul gălăţean încă îşi pregătea raportul de expertiză, pe 18 ianuarie 2018 Comisia de expertiză a Casei de Pensii Bihor a constatat că Iuliana Ţernea are „capacitatea de muncă pierdută la cel puţin jumătate”, nemaiputându-şi folosi mâna stângă, încadrând-o în gradul II de invaliditate, cu o pensie de 520 lei, cât are, de altfel, şi soţul său. „Va trebui din 1.040 lei să ne creştem fetele şi să trăim tot restul vieţii”, spune femeia, care a angajat un avocat, decisă să deschidă un proces de malpraxis în justiţie.

„Raportul de expertiză este o ruşine. Doctorii îşi acoperă unii altora greşelile, se protejează reciproc, iar concluzia că n-a greşit niciunul e inacceptabilă”, spune avocatul Rafael Marin (foto), care speră că „vindecarea” clientei va veni măcar moral, din partea judecătorilor.

Chiar dacă procesul se anunţă la fel de anevoios şi de dureros...

NU-MI PIERD TIMPUL!
„Nu operezi un om la mână când are probleme cu capul”

BIHOREANUL i-a căutat pe cei trei medici pe care Iuliana Ţernea îi acuză de malpraxis, nereuşind să-l găsească pe dr. Călin Magheru, iar dr. Călin Hozan refuzând orice discuţie pe acest subiect. „Nu-mi pierd timpul!”, a replicat acesta.

În schimb, dr. Viorel Corbu (foto) a acceptat să ofere explicaţii, spunând că în momentul când femeia a ajuns la el, la o jumătate de an după accident şi după trei intervenţii ale altor medici, avea mâna deformată, el încercând să i-o „îndrepte” prin autogrefa de os. În ce priveşte prestaţia colegilor de la Judeţean, dr. Corbu s-a abţinut de la comentarii. „Daţi-mi voie să nu mă pronunţ. Nu comentez de ce a ajuns pacienta în acea stare la mine”, a spus el, apreciind însă că ceilalţi doi doctori, care au intervenit după el, nu ar fi procedat nici ei tocmai corect. Dr. Blaga de la Spitalul Militar fiindcă i-a scos grefa, iar colegul de la Pelican, dr. Dejeu, pentru că i-ar fi sugerat pacientei că a „curăţat” fragmente osoase „uitate” de el în mână. „I-am şi spus colegului: "Tinere, nu operezi un om la mână când are probleme cu capul!"”...