CET a urmărit, ca Al Quaeda, maximum de pagube cu minimum de efort. În Ajun de Crăciun, când tot orădeanul se pregăteşte să spele ciorapul de pus sub brad, Electrocentrale a oprit apa caldă la trei dintre cele mai mari asociaţii de proprietari din Ioşia. Apoi a ridicat miza, ameninţând cu oprirea căldurii.
"Până la sfârşitul anului trebuie să rezolvăm într-un fel sau altul problema asociaţiilor de proprietari care, deşi au fost preluate de Electrocentrale, nu şi-au încheiat contracte ca să putem intra în legalitate", explică Daniel Ţigan, directorul de termoficare al societăţii. Chiar dacă ceea ce pentru CET înseamnă "intrarea în legalitate", pentru orădenii din Ioşia aduce dublarea facturilor...
Judecată "la rece"
Vinerea trecută, sute de orădeni din cele 37 de blocuri aparţinând de asociaţiile Cazaban 241, Lăpuşului 49 şi Meşteşugarilor 208, toate din zona Ioşia, şi-au făcut duşul de dimineaţă cu apă rece. Electrocentrale oprise joi seară apa caldă pentru a determina oamenii să semneze contracte cu societatea. După cum se ştie, CET-ul a preluat de la Transgex serviciile de termoficare încă de la începutul lunii decembrie, dar asociaţiile au refuzat să semneze noile contracte.
Într-un fel, de înţeles! Dacă în noiembrie, când se încălzeau cu agent termic furnizat de Transgex pe bază de apă geotermală, plăteau 109 lei pe gigacalorie, de luna aceasta, odată ce serviciul a fost preluat de CET, care lucrează pe cărbune, tariful aproape s-a dublat la 193 lei gigacalorie. Şi asta doar provizoriu! Din primăvara anului 2012, Ioşia va plăti pe gigacalorie 235 lei, ca tot restul oraşului.
Se închide robinetul!
Opoziţia orădenilor nu i-a impresionat pe reprezentanţii CET. "Din 46 de asociaţii câte am preluat, în Ioşia 18 au semnat deja contractele şi 10 le-au ridicat ca să le dea la semnat. Noi am început sistarea serviciilor pentru asociaţiile care nici măcar nu au venit după formulare", spune Daniel Ţigan (foto) ,directorul de termoficare.
Lista debranşaţilor începe cu asociaţiile cu un număr mare de blocuri, în ideea că, dacă acestea nu îşi vor plăti facturile, paguba CET-ului să fie cât mai mică. Oricum, conducerea societăţii e decisă să nu "negocieze cu teroriştii", spune Ţigan: "Sperăm să nu se ajungă la asta, dar luăm în calcul sistarea încălzirii, încă din această săptămână, la asociaţiile care nu au contracte". Aşa că proprietarii apartamentelor riscă să se încălzească de Revelion doar cu tărie...
"Ne daţi, ori nu ne daţi?!"
Strategia a dat roade, căci asociaţiile au început să cedeze. "Oamenii au adunat semnături că nu vor să treacă la CET, aşa că nu am semnat contractul peste voinţa lor", povesteşte Eugen Clein, administratorul Asociaţiei Lăpuşului 49, rămase fără apă caldă. Joi, proprietarii au pus lipsa apei calde pe seama unei avarii, dar vineri au început să se revolte. "CET a anunţat că putem semna contractele până pe 5 ianuarie, aşa că multe asociaţii au amânat semnarea pe anul viitor. Acum, ca să ne strângă cu uşa, opreşte apa caldă şi căldura de sărbători, când are omul mai mare nevoie de ele", protestează Eugen. Conducerea asociaţiei urma să se întrunească în Ajun de Crăciun ca să ia o hotărâre, dar de pe atunci era clar că oamenii nu vor să dârdâie de Revelion.
În schimb, conducerea Asociaţiei Cazaban 241 a semnat contractul cu CET încă de a doua zi. "Am stat două zile fără apă caldă. Ajunge! Asta le-ar mai trebui oamenilor, să se ia şi căldura!", spune administratorul Maria Bodiuţiu. Femeia speră că asociaţiile din Ioşia care au dat împreună în judecată Electrocentrale pentru preluarea serviciilor de la Transgex vor câştiga procesul, iar orădenii pe care îi reprezintă nu vor mai ajunge să plătească gigacaloria majorată. Şi la fel gândesc majoritatea preşedinţilor de asociaţii invitate să încheie contractele.
Preţ unic!
Ce nu ştiu orădenii din Ioşia e că tot acest scandal riscă să se întoarcă împotriva lor. PDL-istul orădean Mircea Matei (foto), ajuns preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, a avertizat luna aceasta municipalitatea că într-un oraş nu poate exista decât un singur preţ al gigacaloriei. "Existenţa a două tarife pentru gigacaloria facturată populaţiei e ilegală", spunea Matei.
Luând în serios avertimentul, Prefectura analizează acum dacă să revoce sau nu hotărârile de Consiliu Local prin care locuitorii din Ioşia plătesc mai puţin decât cei din restul oraşului. "Am cerut municipalităţii să ne explice de ce tariful din Ioşia este diferit de cel din restul oraşului", a anunţat săptămâna trecută prefectul Gavrilă Ghilea.
Primarul Ilie Bolojan nu pare deloc afectat de poziţia celor două instituţii. "Noi putem factura gigacaloria la 235 lei şi în Ioşia, dar pentru oamenii aceia ar fi un şoc. De aceea am ales să majorăm tariful în trepte", spune primarul. Bolojan susţine că Electrocentrale lucrează pe lege, iar la nivelul oraşului există un singur preţ al gigacaloriei facturat populaţiei: 261 lei pe gigacalorie. Singura diferenţă e că, provizoriu, bugetul local va acorda iarna aceasta locuitorilor din Ioşia o subvenţie de 68 lei, faţă de doar 26 lei, cât alocă în restul oraşului. "E dreptul Consiliului Local să decidă cât dă cu titlu de subvenţie", motivează primarul.
Mai ieftin nu se poate...
Culmea, deşi locuitorii carierului Ioşia vor plăti o gigacalorie scumpită chiar dacă se încălzesc tot din apă geotermală, nu înseamnă că preţul gigacaloriei furnizate de Electrocentrale va scădea. Cele 16.000 gigacalorii "ieftine", obţinute din apa geotermală, reprezintă doar 2% din producţia de termie la nivelul întregului oraş, deci impactul e similar cu cel al unei picături de apă într-un ocean. Dragoş Gligor (foto), directorul general al Electrocentrale, spune, deci, că prin simpla medie ponderată a preţului gigacaloriei obţinute din apă geotermală şi din cărbune, societatea nu are cum să reducă preţul gigacaloriei cu 10%, aşa cum sugera Matei.
Directorul spune că ieftinirea va fi posibilă cu adevărat doar după eliminarea pierderilor din reţele. Înlocuirea conductelor ciuruite, pe unde se iroseşte până la 40% din energia termică, presupune însă investiţii de zeci de milioane de euro, bani pe care CET-ul nu-i poate aduna nici de la cele 46 de asociaţii trecute cu arcanul în ograda Electrocentrale, nici din aportul de 2% de agent termic provenit din apă termală adunat în reţeaua oraşului. Dar pe care speră să-i atragă din fonduri europene...
"PRIMIŢI CU TAXA?!"
Cotă pentru dezvoltare
Pentru a aduna banii necesari înlocuirii conductelor sparte şi, deci, pentru a se reduce în acest fel pierderile de pe reţele, Consiliul Local a aprobat în ultima reuniune din acest an instituirea unei aşa-numite cote de dezvoltare. Noua taxă se ridică la 5% din tarifele de transport şi distribuţie a energiei termice şi, conform estimărilor conducerii Electrocentrale, ar urma să aducă anual circa 2,4 milioane de lei într-un cont special din care se va finanţa exclusiv înlocuirea reţelelor.
Potrivit directorului Dragoş Gligor, cota de dezvoltare va funcţiona ca o puşculiţă. Aceasta se va aplica în cadrul actualelor tarife şi nu va implica scumpirea gigacaloriei, deoarece nu va fi plătită în plus de consumatori, ci Electrocentrale o va reţine din propriile încasări şi o va cheltui doar în acest scop. Cota de 5% se va aplica începând de anul viitor, după ce ANRSC va aviza preţul gigacaloriei practicat în Oradea.