Cazul Alexandrei Măceşanu şi cel al Luizei Melencu, tinerele sechestrate şi ucise în mod brutal în Caracal, continuă să şocheze. Intens dezbătut, a provocat zeci de demisii, poliţişti şi procurori cercetaţi disciplinar, în timp ce suspectul, Gheorghe Dincă, deşi aflat în custodia oamenilor legii, îi joacă pe degete pe anchetatori, purtându-i pe piste greşite.
Zilnic apar noi informaţii despre modul dezastruos în care au acţionat organele statului în acest caz. Analizele se ţin lanţ, se dau statistici, se fac verificări în Poliţie, se promit noi legi pentru ca asemenea tragedii să nu se mai întâmple. Toate dezvăluie superficialitatea cu care sunt investigate dispariţiile, inclusiv în Bihor, unde sunt cazuri nerezolvate chiar şi de 16 ani!
Erori în serie
Alexandra Măceşanu (foto), o adolescentă în vârstă de 15 ani din Dobrosloveni, Olt, a dispărut miercuri dimineaţa, pe 24 iulie, pe când mergea la meditaţii. Familia a cerut ajutorul Poliţiei în acea seară. A doua zi a reuşit să sune de trei ori la 112, semnalând că a fost răpită, sechestrată şi violată de un individ pe care l-a şi descris, dând informaţii inclusiv despre locul în care se afla. În loc să-i sară în ajutor, poliţiştii au tratat-o cu ironii şi i-au cerut să lase linia liberă, după cum arată stenogramele date publicităţii de familia fetei.
În mod normal, în baza apelului la 112, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale trebuia să localizeze amplasamentul din care a fost iniţiat. Echipamente de acest gen există de pildă la SRI, doar că în februarie 2019 CCR a decis că serviciul de informaţii nu are ce căuta în anchete penale, interzicându-i să acorde suport tehnic procurorilor.
STS, deocamdată, nu îl are, procedura de achiziţie fiind blocată de un an din cauza unor firme care contestă licitaţia. Aşa că, în loc de câţiva metri, raza "localizată" a fost de 9 kilometri, iar poliţiştii au descins într-o primă fază la adrese greşite. Au ajuns la locaţia suspectă abia după 19 ore, vineri la 4.00 dimineaţa, unde, în loc să pătrundă, au mai aşteptat încă două ore fiindcă mandatele de percheziţie nu mai pot fi puse în aplicare decât între orele 6.00 şi 20.00. Tardiv: Alexandra n-a mai fost găsită...
Două dispariţii, acelaşi criminal
Cazul a stârnit revoltă, societatea acuzând incompetenţa şi corupţia anchetatorilor, mai ales după dezvăluirea unor conversaţii halucinante purtate pe WhatsApp între poliţistul care coordona investigaţia şi un cunoscut interlop din Caracal, patron de firmă de pază. Discuţiile sugerau că poliţiştii sunt în tovărăşie cu interlopii, care au format propria "poliţie paralelă", fiind puşi să verifice numere de telefoane şi să identifice maşina cu care fusese răpită Alexandra, informaţii confidenţiale care, ajunse pe mâna făptaşilor, puteau agrava situaţia.
Mai mult, între timp se stabilise că adolescenta nu a fost singura victimă, cazul Alexandrei fiind similar cu cel al Luizei Melencu, de 18 ani, din comuna doljeană Dioşti, dispărută în aprilie. Ancheta în cazul acesteia a fost şi mai superficială, poliţiştii ignorându-i pe bunicii îngrijoraţi. "E majoră, se întoarce ea, o fi plecat cu un iubit!", le-au zis oamenii legii.
De fapt, Luiza şi Alexandra au căzut victime unui criminal în serie: ambele adolescente au urcat în maşina lui Gheorghe Dincă (foto) "la ocazie" şi, după cum a dezvăluit ucigaşul, au sfârşit violate, torturate, ucise şi incendiate. Vinerea trecută, ADN-ul Alexandrei a fost confirmat de legiştii care au analizat oasele ridicate din casa criminalului, iar anchetatorii au început să spargă gropile acoperite cu beton din curtea acestuia, suspectând că pot găsi şi alte cadavre.
Problemă de sistem
În timp ce presa dezvăluia ororile criminalului, dar şi iresponsabilitatea autorităţilor, au început să curgă demiterile şi demisiile. Au "plecat" din funcţii şeful Poliţiei Române, Ioan Buda (revenit însă şef la Poliţia de Frontieră), şeful STS, Ionel-Sorinel Vasilva, ministrul de Interne, Nicolae Moga, prefectul de Olt, şeful interimar al Poliţiei Olt şi adjunctul său, cel al Poliţiei Caracal, iar procurorul care a coordonat iniţial ancheta a fost suspendat.
Raportul MAI privind intervenţia în acest caz, prezentat miercurea trecută Consiliului Superior de Apărare a Ţării, arată că au fost încălcate numeroase proceduri, atât de operatorii 112, cât şi de poliţiştii din teren, iar aplicaţia pentru localizarea apelului la 112 nu funcţiona. Poliţistul care a preluat apelul a fost arogant şi autosuficient, iar procedurile de lucru defectuoase: operatorii 112 lucrează singuri în ture de 24 ore, mulţi fără o pregătire adecvată şi inapţi să discearnă între un caz real şi apelurile false, care sunt majoritatea (70%).
Analiza extinsă în toate Inspectoratele de Poliţie dezvăluie o superficialitate generalizată în rezolvarea dispariţiilor. Deşi pare incredibil, aceste cazuri sunt clasificate drept "lucrări generale˝, ca şi cum ar fi simple petiţii, fără să fie înregistrate ca lucrări penale, situaţie în care oamenii legii nu pot localiza telefonul victimei, nu pot face interceptări, percheziţii etc.
Pot doar audia persoanele posibil implicate şi face verificări sumare. Dispăruţii sunt daţi în consemn la frontiere, înregistraţi într-o bază de date şi daţi în urmărire naţională şi internaţională. Mediatizarea fotografiilor şi semnalmentelor celor dispăruţi se poate face exclusiv cu acordul familiilor, iar procurorii sunt sesizaţi doar când există suspiciunea că ar putea fi victime ale unor infracţiuni, de pildă ale traficului de persoane.
Dispăruţi voluntar
Aproximativ 3.000 de dispariţii sunt înregistrate anual din România, majoritatea copii. O mare parte sunt găsiţi, dar există şi cazuri despre care nu se ştie nimic de peste 20 de ani. Aşa se întâmplă şi în Bihor. Cele 38 dispariţii nerezolvate - 8 copii, 12 femei şi 18 bărbaţi - sunt înregistrate ca "plecări voluntare şi nu dispariţii în condiţii suspecte", a comunicat săptămâna trecută Biroul de presă al Poliţiei Bihor.
Dintre acestea, numai 5 persoane - 2 copii şi 3 adulţi - sunt prezentate pe site-ul Poliţiei Române, unde până recent cazurile erau expuse la grămadă cu infractorii urmăriţi general. "Nu s-a primit acord de mediatizare din partea aparţinătorilor", explică motivul sursele BIHOREANULUI.
Nicio dispariţie nu a ridicat suspiciuni, deşi cel mai vechi caz, din 2003, e unul cel puţin ciudat: un copil de 11 ani, Kerekes Gyula (foto), a dispărut dintr-un salon al Centrului de Reabilitare a Persoanelor cu Handicap din Cighid, unde a fost lăsat nesupravegheat de angajaţi. Conform Poliţiei, copilul suferea de retard mintal sever, autism şi deficienţe locomotorii, neputându-se deplasa fără însoţitor. Atunci cum a putut să se "evapore" dintr-o instituţie de îngrijiri speciale? E o întrebare pe care nu pare s-o fi pus nimeni, din moment ce de 16 ani nu s-a deschis dosar penal!
"O fi cu o fată"
Tot neglijenţa defineşte şi cazul Radu Bogdan (foto), 27 ani, ucis cu peste 20 de lovituri de ciocan pe 8 noiembrie 2017 de prietenul său, Sorin Rogia, fiul unui chirurg orădean, condamnat definitiv în martie 2019 la 20 de ani şi 8 luni de închisoare.
Radu locuia cu părinţii şi nu avea obiceiul să lipsească de acasă peste noapte. În seara în care a murit, a ieşit ca să se întâlnească cu Rogia, lăsând vorbă că revine într-o oră. După miezul nopţii, îngrijorată, mama sa a sunat la Poliţie, să-i anunţe dispariţia, dar dispecerul a trimis-o la culcare. "Mi-au zis să-mi fac probleme doar dacă a doua zi nu apare la serviciu. «Doamnă, are 27 ani, s-a întâlnit cu o fată». Degeaba le-am explicat că nu ar fi plecat nicăieri fără să ne anunţe. Mi-au spus să descriu cu ce era îmbrăcat, dacă îl vede vreun echipaj să-l aducă acasă", îşi aminteşte mama tânărului, Otilia Bogdan.
Părinţii nu au fost luaţi în serios nici măcar a doua zi, când s-au dus personal la Poliţie. "Mi-au spus că poate a plecat din cauza mea, că sunt posesivă. Le-am răspuns că nu mă interesează ce cred ei, dar să-l caute. Eram încă la Poliţie când a venit informaţia că au găsit un tânăr ucis. După semnalmente, şi-au dat seama că era fiul meu".
Radu Bogdan fusese ucis în jurul orei 19.00, iar criminalul a fost prins pe 20 noiembrie, după aproape două săptămâni în care a stat ascuns în Timişoara. Dacă poliţiştii ar fi luat în serios apelul Otiliei Bogdan, nu ar mai fi avut, poate, timp să fugă.
Legi şi proceduri noi
După dezastrul din Caracal, autorităţile promit noi proceduri şi legi. Preşedintele Klaus Iohannis a cerut modificarea legislaţiei în privinţa percheziţiei şi a procedurilor de acţiune atunci când viaţa ori integritatea fizică a unei persoane este periclitată, dar şi extinderea competenţei DIICOT, care să preia cazurile de răpiri sau omoruri cu victime multiple.
La rându-i, premierul Viorica Dăncilă a cerut un raport al tuturor cazurilor de dispariţie, reînfiinţarea postului de poliţist sectorist, creşterea efectivelor de Poliţie în stradă, o lege a persoanelor dispărute şi înfiinţarea unui registru privind agresorii sexuali, pentru a fi monitorizaţi.
De asemenea, o comisie interministerială va trebui să elaboreze un plan de măsuri pentru comasarea dispeceratelor între Poliţie, SMURD şi Ambulanţă, instruirea personalului 112 şi eficientizarea acţiunilor în situaţii critice. Pentru Alexandra şi Luiza e prea târziu, chiar dacă toate promisiunile se vor şi concretiza. Poate, totuşi, următorul copil care va cere ajutor nu va mai fi tratat cu indiferenţă...
AUTOR NECUNOSCUT
Crimele "perfecte" ale Bihorului
Poliţiştii şi procurorii din Bihor au probleme nu doar cu dispariţiile, ci şi cu crimele, de 20 de ani adunând 11 omoruri cumplite fără indicii care să-i ducă pe urmele ucigaşilor.
Cel mai vechi caz e al valutistului Ovidiu Iancu (33 ani), împuşcat pe 31 martie 1999, în plină stradă, în Oradea, pentru a fi jefuit de peste 100.000 mărci germane.
În acelaşi an, pe 20 aprilie, pe un câmp între Ciumeghiu şi Boiu, au fost găsite trupurile a două tinere, violate şi ucise sadic - Ramona Magda şi Marinela Dan (ambele de 18 ani, din comuna Avram Iancu) - lângă o Dacie 1300 (cu numărul 4-AR-3216), furată în noaptea precedentă din Arad.
Lista marilor AN-uri continuă cu alte crime şocante, printre victime numărându-se şi o femeie de 67 ani din Marghita, găsită pe 10 decembrie 2005 cu gâtul tăiat, şi un bătrân de 74 ani din Lunca, descoperit pe 12 septembrie 2010 într-o pădure din apropierea comunei, în stare de putrefacţie şi cu un laţ strâns în jurul gâtului.
Cel mai controversat caz este cel al uciderii taximetristului Bajkán Péter, găsit împuşcat pe 11 februarie 2009, într-un şanţ din Calea Sântandreiului. Singurul suspect, Nicolae Oros, a fost achitat definitiv în 2015, iar procurorii au fost obligaţi să reia ancheta, deschizând un nou dosar penal, de data aceasta cu autor necunoscut.