Free Lili: Noul Cod Penal a scăpat-o de puşcărie pe gropara serelor orădene

Săptămâna trecută, Curtea de Apel Oradea a dat verdictul în procesul jafului care a falimentat serele orădene. Dosarul a fost finalizat de procurorii DNA Oradea în 2007, având-o în rolul principal pe olteanca Lili Maria Schutz, acuzată de o fraudă de 13 milioane euro, cu complicitatea partenerului de afaceri Ion Dascălu şi a doi şefi din Agenţia Domeniilor Statului - fostul director general Corneliu Popa şi şeful Direcţiei Urmărire Contracte, Mihai Ciobanu.

În loc să pronunţe un verdict, magistraţii Curţii au dispus însă ca procesul să se rejudece la Tribunalul Bihor! Deocamdată, motivul nu a fost făcut public, dar BIHOREANUL a aflat că, cel mai probabil, au încercat să scape de un cartof fierbinte, aruncându-l în ograda instanţei unde a început procesul şi unde acesta a şi fost compromis. Tărăgănat ani de zile prin amânări, dosarul nu a apucat să fie soluţionat definitiv înainte de intrarea în vigoare a noului Cod Penal, ceea ce face acum ca protagoniştii să scape de răspunderea penală, deoarece infracţiunile de care au fost acuzaţi s-au prescris!

Olteanca deşteaptă

BIHOREANUL a fost prima publicaţie care, în 2006, dezvăluia cu lux de amănunte povestea jafului de la Orser Oradea. Afacerea începuse în 2002 când, în urma unei licitaţii cu dedicaţie, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) vindea serele unei obscure firme din Dolj, Worldser Ţuglui. În actele contabile, Orser valora 7,6 milioane lei, dar a fost "măritată" cu numai 800.000 lei, plătibili eşalonat pe 6 ani, chiar dacă alţi competitori au oferit de patru ori mai mult. Cum a motivat ADS? Că mai mult decât preţul conta promisiunea Worldser de a investi 2 milioane euro pentru retehnologizare.

De fapt, a contat numai faptul că patroana societăţii doljene avea proptele. Maria Lili Schutz era un personaj binecunoscut în sudul ţării, fiind consilier judeţean în Gorj, şefă peste filiala judeţeană a PSD, prietenă cu şeful ADS din acea vreme, Corneliu Popa, şi se fălea cu amiciţia ce o lega de Mircea Geoană, de Ion Iliescu, de Adrian Năstase şi mai ales de soţia fostului premier, despre care se spunea că-i este chiar verişoară.

La fier vechi

În final, olteanca n-a plătit nimic pentru Orser, iar în loc să investească în retehnologizare, cum se angajase, s-a grăbit să facă societatea una cu pământul. Primele au fost serele, care au fost demontate şi vândute ca fier vechi. Apoi, când inspectorii fiscali şi furnizorii de servicii au cerut executarea Worldser pentru neplata datoriilor, Schutz a avut grijă să pună la adăpost restul activelor, vânzând cantina, atelierele, remizele şi căminul de nefamilişti către o altă firmă de-a sa, cu doar 50.000 lei, puţin peste preţul unei garsoniere.

Nici banii astfel încasaţi nu i-a lăsat în contul Orser, ci i-a dirijat spre altă societate, ca plată a unor servicii inventate, ca de pildă o pretinsă consultanţă tehnică de 1,5 milioane lei ori livrarea de energie termică în valoare de 2 milioane lei, cel din urmă serviciu fiind făcut, chipurile, de la 200 kilometri depărtare, de la serele din Câmpia Turzii, pe care le deţinea tot ea.

Faliment după patent

În 2005 Maria Schutz era deja în atenţia procurorilor DNA, care în 2007 au trimis-o în judecată pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi bancrută frauduloasă, ambele în formă continuată.

Investigaţiile au dovedit că, după reţeta brevetată la Oradea, Schutz a falimentat şi Sere Codlea, o altă întreprindere-etalon. În cazul Codlea, firma cu care s-a înscris la licitaţia pentru achiziţia serelor, înfiinţată cu doar două săptămâni înainte, nu desfăşura nicio activitate agricolă, iar preţul oferit fusese din nou mai mic decât cel avansat de concurenţi. Ulterior, deşi nu plătise ratele şi nu realizase investiţii, ADS nu i-a reziliat contractul ci, dimpotrivă, a prelungit termenul de plată până când firma oltencei a fost declarată falimentară.

Procurorii au decis să-l trimită în judecată, pentru complicitate, şi pe asociatul acesteia, Ion Dascălu, şi pe cei doi şefi de la ADS, Corneliu Popa şi Mihai Ciobanu. Potrivit rechizitoriului, neefectuarea investiţiilor promise, neplata acţiunilor cumpărate şi a impozitelor şi taxelor au provocat statului un prejudiciu de peste 13 milioane euro.

Judecată amânată

Procesul groparei serelor a început în decembrie 2007 la Tribunalul Bihor. Început, vorba vine, căci în primii doi ani şi jumătate amânările s-au ţinut lanţ, fie pentru "lipsă procedură", fie pentru "lipsă apărare", iar la una dintre înfăţişări s-a invocat chiar "lipsă procuror"! Apoi, pe 9 aprilie 2009, procesul a fost suspendat, iar dosarul trimis la Curtea Constituţională pentru că avocaţii oltencei invocaseră o excepţie de neconstituţionalitate.

Un an mai târziu, excepţia a fost respinsă, iar dosarul s-a întors la Tribunal unde, însă, a continuat tot cu amânări: pentru angajare de apărător, pentru administrare de probe în apărare, pentru efectuarea unei expertize, iar apoi pentru lipsa acesteia. Totul până la sfârşitul anului 2012 când, din cauza vechimii, completul de judecată a decis să urgenteze soluţionarea. Aşa se face că dosarul a devenit prioritar, şi s-a judecat "pe repede înainte".

În mai puţin de patru luni, pe 10 aprilie 2013, procesul a fost declarat închis, iar completul de judecată a intrat în deliberări. Întâi pentru o săptămână, apoi pentru încă una, şi pentru încă altele două. Soluţia s-a dat abia pe 28 mai, fiind una de condamnare: Maria Schutz a primit 12 ani de închisoare cu executare, foştii şefi ai ADS, Corneliu Popa şi Mihai Ciobanu, câte 10 ani cu executare, iar asociatul oltencei, Ion Dascălu, 2 ani, tot cu executare.

"Mâţa moartă"

Sentinţa nu era, însă, definitivă, aşa că procesul s-a reluat în septembrie la Curtea de Apel Oradea. Tot cu amânări, dispuse întâi la cererea părţilor, pentru angajarea de apărători, iar apoi a avocaţilor, care afirmau că nu se puteau prezenta. Totul până luna trecută, pe 22 ianuarie, când avocaţii au fost chemaţi să-şi prezinte pledoariile, iar dezbaterile au fost declarate închise. Soluţia s-a dat, după alte trei amânări, pe 17 februarie: sentinţa Tribunalului a fost desfiinţată, iar procesul trebuie să se reia la aceeaşi instanţă, teoretic de la zero!

Deocamdată, magistraţii nu şi-au motivat decizia. Soluţia pare de neînţeles, câtă vreme judecătorii puteau să tranşeze cazul, mai ales că, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal, infracţiunile de care erau acuzaţi cei patru inculpaţi sunt prescrise! Conform noului Cod, noţiunea de "consecinţe deosebit de grave" a dispărut în cazul infracţiunilor de înşelăciune, iar pedeapsa maximă pentru această infracţiune, ca pentru fraudă, a fost redusă de la 15 la 5 ani de închisoare, ceea ce a determinat şi scăderea termenului de prescriere, care se calculează de la data încetării ultimei acţiuni. "În acest caz, termenul este de 7 ani şi 6 luni care curge din anul 2004", explică un jurist consultat de BIHOREANUL. 

De ce nu au vrut să soluţioneze magistraţii Curţii de Apel cazul, se poate doar intui. După un an în care instituţia a fost măcinată de scandaluri de corupţie, decât să "îngroape" dosarul în propria ogradă şi să declanşeze încă un scandal, judecătorii Curţii au preferat să lase în sarcina colegilor de la Tribunal "onoarea" de a-i declara scăpaţi de închisoare pe nişte infractori de talie naţională.

Cert este însă că, deşi Schutz şi complicii ei nu mai pot fi traşi la răspundere penală, paguba pe care au provocat-o a rămas, iar instanţa poate să-i oblige s-o achite. Iar nota de plată nu este deloc mică...

Dacă după rejudecarea dosarului magistraţii vor menţine dispoziţiile sentinţei pronunţate iniţial de Tribunalul Bihor în aprilie 2013, cei patru inculpaţi vor avea de plătit statului peste 13 milioane euro.

Potrivit verdictului, Lili Schutz, asociatul ei Ion Dascălu şi cei doi foşti înalţi funcţionari ai ADS, Corneliu Popa şi Mihai Ciobanu, au fost obligaţi la plata sumei de 3.100.882 dolari către Agenţia Domeniilor Statului, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând valoarea investiţiilor nerealizate, plus 6,667 milioane lei şi 1,332 milioane euro - rate, dobânzi şi penalităţi. De asemenea, Schutz a fost pusă să achite despăgubiri şi către Finanţele Publice Bihor, în valoare de 14,803 milioane lei, iar către Electrocentrale Oradea alte 3,457 milioane lei, reprezentând facturi neplătite şi penalităţi de întârziere.

Totodată, împreună cu Dascălu, Schutz mai trebuie să plătească despăgubiri civile de 19,496 milioane lei către Direcţia Finanţelor Publice Braşov şi 2,317 milioane lei Direcţiei Agricole Braşov. În total, prejudiciul adus statului este evaluat la peste 13 milioane de euro!

Tribunalul Bihor a dispus şi menţinerea sechestrului asigurator instituit în 2007 asupra tuturor bunurilor inculpaţilor şi anularea facturilor fictive şi contractelor încheiate de ADS pentru vânzarea serelor din Oradea şi din Codlea, ceea ce înseamnă automat şi anularea contractelor prin care Schutz a înstrăinat către alte firme activele celor două societăţi.

Ca urmare, Orser Oradea şi Sere Codlea vor fi din nou societăţi de stat. Atâta doar că, dacă în 2003, erau pe profit, acum, statul va fi patron peste două firme aflate în faliment.