Fuga de română! Adolescenţii maghiari din Bihor învaţă tot mai greu limba română şi preferă să-şi dea Bacalaureatul în... Ungaria

Tinerii din comunităţile maghiare nu pot învăţa limba română pentru a face faţă cerinţelor minimale ale unui examen. O spun şi rezultatele de la bacalaureatul din acest an, conform cărora doar 56% din absolvenţii liceelor cu predare în limba maghiară din Bihor au trecut de examene, sub procentul de promovabilitate la nivel de judeţ, care este de 65%, şi încă şi mai mult, cu 13%, sub media naţională, de 69%.

De teamă să nu fie respinşi, elevii preferă să-şi dea bacalaureatul în Ungaria, unde şcoala începe şi se termină mai devreme decât în România, dar mai ales unde scapă de examenul de limba română şi îşi pot alege chiar şi nivelul de dificultate a probelor. În ultimii ani, mulţi dintre aceşti tineri nici nu mai vor să se înscrie la liceele maghiare din Bihor, preferând să facă naveta peste graniţă, la Gyula, Sarkad, Békéscsaba şi chiar Debreţin...

Dezastrul de la bac

În urmă cu două decenii, Liceul Teoretic Ady Endre din Oradea se afla pe locul trei după rata de promovare a examenului de bacalaureat, după Colegiile Naţionale Emanuil Gojdu şi Mihai Eminescu. Anul acesta ocupă abia locul 17 în ierarhia şcolilor teoretice, cu o rată de promovare de 70,18%.

Dintre cele 65 unităţi de învăţământ din Bihor, Liceul Teoretic Petőfi Sándor din Săcueni este pe locul 26, cu 51% din elevi promovaţi, Liceul Teoretic Horváth János din Marghita se clasează pe locul 29 cu o rată de 41%, iar Liceul Teoretic Arany János din Salonta este pe locul 30, cu o promovare de 40% din totalul absolvenţilor.

Liceul reformat Lorántffy Zsuzsanna este pe locul 34, cu o rată de promovare a bacalaureatului de numai 33%, Colegiul Agricol din Valea lui Mihai pe locul 37, cu doar 30%, Liceul Romano-Catolic Szent László din Oradea ocupă locul 42, cu o rată de 26%, iar pe ultimul loc este Liceul Tehnologic din Cadea, populat numai cu elevi maghiari, unde nici măcar un absolvent nu a reuşit să promoveze examenul de bac.

Fuga de română

"Vinovată" de contraperformanţele absolvenţilor din şcolile cu predare în limba maghiară pare să fie proba de limba şi literatura română, 71% dintre aceştia picând examenul din pricina acestei probe. Dacă n-ar fi trebuit să o susţină, 89% dintre absolvenţii Liceului Ady Endre ar fi fost promovaţi, iar şcoala ar fi fost pe locul 6 în judeţ.

Ca să evite eşecul la bac, mulţi tineri din comunităţile maghiare din nordul judeţului s-au înscris la examen în Ungaria, unde probele se desfăşoară mai devreme - anul acesta între 4 mai şi 14 iunie, în timp ce în România s-au derulat în perioada 25 - 28 iunie.

În plus, tinerii nu doar că scapă de examenul de limba română, ci îşi pot alege nivelul de dificultate al probelor, diplomele fiindu-le echivalate apoi, automat, în România.

Exodul liceenilor

Rezultatele slabe obţinute de şcolile din judeţ au condus, însă, şi la un alt fenomen. Tot mai mulţi părinţi aleg să-şi înscrie din start copiii la licee din Ungaria, încă din clasa a IX-a. "Acolo au un sistem de învăţământ mai performant, mai serios, în timp ce aici, în România, calitatea învăţământului scade. Eu am doi băieţi, ambii sunt la Debreţin. Unul este deja student, cel de-al doilea este la liceu, în clasa a X-a", a povestit BIHOREANULUI Tóth Csaba, un localnic din Valea lui Mihai.

Iar în situaţia lui sunt mulţi alţii. "Fiica mea nu avea probleme la învăţătură, dar îi lipseau cunoştinţele de limba română şi s-a temut de examen. Când a terminat clasa a VIII-a, m-a rugat să o las la Debreţin şi am lăsat-o. A terminat şefă de promoţie şi va fi studentă la Drept, pe loc fără taxă", spune un concitadin, Bogdán Mihály, care mărturiseşte că a luat această decizie analizând rezultatele obţinute de elevii care au terminat şcoala în Valea lui Mihai. "Rezultatele la şcolile din zonă sunt foarte slabe, şi nu doar ale copiilor maghiari, ci şi ale românilor. Din Valea lui Mihai sunt foarte mulţi copii care învaţă în Ungaria, şi nu numai în Debreţin, ci şi în alte oraşe din Ungaria".

Da şi nu prea

Deşi exodul elevilor bihoreni spre şcolile din Ungaria durează de ani de zile, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Bihor nu au nicio evidenţă a tinerilor care se înscriu la licee în Ungaria ori care aleg să-şi susţină examenele peste graniţă. "Noi ştim doar cifrele din unităţile noastre", spune inspectorul şcolar general adjunct Kéry Hajnal (foto), responsabilă cu învăţământul în limba maghiară.

Profesoara evită să dea vina pe nivelul slab de pregătire a elevilor din şcolile maghiare la materia de limba şi literatura română, pretinzând că acesta ar fi comparabil cu cel al colegilor din şcolile "româneşti". "Nici elevii din clasa maghiară a Colegiului Mihai Eminescu nu au fost mai buni", spune inspectoarea, referindu-se la faptul că din clasa maghiară de la acest liceu au promovat 70,12% din totalul elevilor, în vreme ce la liceul maghiar din Oradea, Ady Endre, procentul a fost doar un pic mai mare - 70,18%.

Ba dimpotrivă, susţine Kéry: înfiinţarea şcolilor cu predare în limba maghiară a ajutat la rezolvarea problemei. "În Salonta, până la înfiinţarea Liceului Teoretic Arany János, în 2011, clase întregi de liceeni maghiari treceau graniţa pentru a da bacalaureatul în Ungaria. Acum sunt mult mai puţini, şcoala a reuşit să-şi ţină elevii", pretinde inspectorul şcolar.

Româna, limbă străină

De vină, în opinia reprezentantei IŞJ Bihor, nu sunt dascălii şi nici copiii, ci metodologia de predare a limbii române, care ar trebui să fie la fel ca pentru o limbă străină, lucru de altfel pretins de mulţi ani de politicienii UDMR. "În comunităţile mari de maghiari, copiii care încep şcoala la 6 ani nu ştiu niciun cuvânt în limba română. Acasă vorbesc maghiară, cu vecinii la fel. Au nevoie de alte metode de predare. Mai repede învaţă engleza decât româna", spune Kéry.

De altfel, BIHOREANUL a mai surprins fenomenul necunoaşterii limbii române de către elevii maghiari într-un articol intitulat "Şcoala nem tudom", publicat în aprilie 2014, care atrăgea atenţia asupra faptului că aceştia cad examenele naţionale din cauza barierelor de limbă. Ziarul arăta cum, pentru că toate orele de la şcoală, cu excepţia celor de limba română, le sunt predate în ungureşte, ei ajung chiar şi liceeni fără să ştie prea multe cuvinte în limba naţională. La orele de română, care le sunt predate după aceeaşi metodologie ca în clasele "normale", mulţi dintre elevii maghiari se uită mai mult pe pereţi decât la tablă, căci nu înţeleg mare lucru. În plus, profesorii de limba română care nu ştiu maghiară nici nu se pot înţelege cu ei. Cu adevărat o limbă străină!

Până să se schimbe programa şcolară, limba română va rămâne, deci, motiv de coşmaruri pentru copiii maghiari care, ca să scape, vor prefera, ca şi acum, să "migreze"...

LA PARTIUM
Româna, predată la Universitatea maghiară

Elevii care termină şcoala şi nu cunosc limba română pot să îşi continue studiile la singura universitate cu predare în limba maghiară din Bihor, Universitatea Creştină Partium, susţinută de Guvernul Ungariei. Având trei facultăţi - de Ştiinţe Socio-Umane, de Ştiinţe Economice şi de Arte -, instituţia privată acoperă un spectru destul de larg de specializări, pregătind în mare măsură viitorii profesori din învăţământul preuniversitar cu predare în limba... maghiară.

Tocmai pentru viitorii dascăli şi educatori maghiari, Universitatea are o specializare unde se predă şi limba română. Este vorba despre "Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar", unde studenţii trebuie să înveţe toate materiile pe care urmează să le predea în grădiniţe şi şcoli, precum şi modalităţile de predare ale acestora, între care, desigur, şi limba şi literatura română.

Totodată, în timpul vacanţelor de vară, Universitatea Partium oferă, gratuit, de două ori pe săptămână, ore de pregătire pentru examenul de bacalaureat la limba română, pentru liceenii de clasa a Xl-a şi a Xll-a.