"Toţi luptăm pentru înfăptuirea unei Justiţii corecte", spunea Antik Levente, judecător al Curţii de Apel Oradea, la o întrunire profesională din ianuarie 2015, dedicată drepturilor şi obligaţiilor magistraţilor. Şi tot el a încălcat principiul, câteva luni mai târziu, trimiţând pe nedrept un om la închisoare.
E vorba despre un verdict pe care, ca preşedinte de complet, l-a pronunţat împreună cu doi colegi, Adela Condrovici şi Andrei Rus. Gafa a costat Statul Român 6.000 lei, despăgubiri acordate omului care a stat după gratii vreme de două săptămâni, până când o altă instanţă a confirmat că fusese închis dintr-o eroare. Culmea e că Ministerul Finanţelor a cerut tragerea la răspundere a judecătorilor şi, deşi Inspecţia Judiciară a stabilit că au greşit, CSM i-a iertat, respingând acţiunea ca neîntemeiată!
Nu vor să răspundă
Una din marile controverse din această perioadă o reprezintă proiectele de modificare a legilor Justiţiei. În cadrul lor, dezbateri aprige au generat două probleme care, deşi vizează aspecte diferite, sunt strâns legate între ele: scoaterea de sub tutela CSM a Inspecţiei Judiciare, instituţie pusă să verifice conduita judecătorilor şi a procurorilor, respectiv introducerea unor prevederi concrete vizând răspunderea materială a magistraţilor pentru erori imputabile. Potrivit proiectului, dacă statul trebuie să achite despăgubiri pentru erori judiciare imputabile, Ministerul Finanţelor este obligat (în prezent doar poate) să se îndrepte împotriva vinovaţilor într-un termen determinat.
"Aşa cum şi la justiţiabili cine greşeşte plăteşte, trebuie să existe şi o răspundere a magistraţilor", a explicat premierul Mihai Tudose ca răspuns la acuzele celor peste 3.800 de magistraţi care în ultimele luni au semnat un memoriu, cerând retragerea proiectelor, pe motiv că ar "produce dezechilibre în sistemul judiciar".
Dincolo de declaraţii, există însă o realitate indubitabilă: până în prezent, niciun magistrat nu a fost tras la răspundere pentru erorile comise, cum spune legea, prin "exercitarea funcţiei cu rea-credinţă ori gravă neglijenţă", deşi statul a fost obligat să achite victimelor despăgubiri, iar cazuri de erori judiciare sunt multe. Motivul? Inspecţia Judiciară se află sub controlul CSM, care de cele mai multe ori îi respinge concluziile nefavorabile.
Scurtarea "codiţei"
Aşa s-a întâmplat, a descoperit BIHOREANUL, şi în primăvara acestui an, când Inspecţia a solicitat CSM declanşarea unei anchete disciplinare împotriva a trei judecători de la Curtea de Apel Oradea: Antik Levente, Adela Condrovici şi Andrei Rus (foto), ultimul fost preşedinte al instanţei, pentru o decizie impardonabilă, prin care au trimis ilegal un om la închisoare.
Victima, Călin Lincar, nu este nici pe departe un sfânt. Bărbatul face parte dintr-o celebră bandă de hoţi de maşini de lux coordonată de orădeanul Horia Chiş, care a acţionat în zona de vest a ţării în perioada 2000-2003, timp în care a furat maşini în valoare de peste 100.000 euro. Prins şi reţinut în 2005, Lincar a fost condamnat definitiv în 2009 la 9 ani de închisoare cu executare, fiind eliberat condiţionat în 8 iulie 2014, cu un rest de pedeapsă neexecutat de 1.211 zile.
Câteva luni mai târziu, în ianuarie 2015, "afară" fiind, Lincar a formulat o contestaţie în anulare împotriva deciziei prin care fusese condamnat pentru mai multe fapte de furt calificat şi de conducere fără permis. Descoperise că două dintre fapte - cele privind încălcarea Codului Rutier - fuseseră prescrise la data emiterii sentinţei, aşa că a cerut să-i fie şterse. Miza: scurtarea "codiţei" rămase neexecutate, aşa încât la o eventuală recidivă să i se adauge mai puţine zile, nu toate cele 1.211.
Completul care a judecat contestaţia în anulare, format din Antik Levente (preşedinte), Adela Condrovici şi Andrei Rus, i-a dat dreptate. Pe 20 aprilie 2015, magistraţii au anulat vechiul mandat de executare a pedepsei, dar au emis pe numele lui un altul, trimiţându-l din nou la închisoare, de parcă nu şi-ar fi executat pedeapsa. Greşeală care nu s-ar fi întâmplat dacă făceau un minim efort...
Statul la plată
Cert e că Lincar s-a întors după gratii, unde a stat încă două săptămâni, până pe 5 mai 2015, când Judecătoria Oradea a stabilit că soluţia de încarcerare fusese nelegală, dispunând eliberarea. Ulterior, bărbatul a dat statul în judecată şi a cerut despăgubiri, cerere care i-a şi fost admisă, prin sentinţa pronunţată pe 22 noiembrie 2015 de Tribunalul Bihor, rămasă definitivă pe 1 iunie 2016 la Curtea de Apel, acordându-i-se daune morale de 6.000 lei.
Deşi suma e infimă faţă de alte cazuri, cum ar fi cel al lui Nicolae Oros (arestat 13 luni şi judecat 6 ani pentru un omor despre care s-a stabilit că nu l-a comis, despăgubit recent cu 100.000 lei pentru perioada petrecută după gratii), Ministerul Finanţelor a sesizat Inspecţia Judiciară, cerând să stabilească eventualii vinovaţi de "gravă neglijenţă", cum cere legea, pentru a putea fi traşi la răspundere.
Prea multă muncă
Rezultatul cercetărilor n-a fost deloc măgulitor la adresa magistraţilor orădeni. Potrivit rezoluţiei înaintate de inspectorii judiciari Secţiei pentru judecători a CSM, Antik, Rus şi Condrovici nu au făcut demersurile obligatorii "pentru a lămuri cauza sub toate aspectele şi pentru a pronunţa o soluţie cu respectarea deplină a legii".
În loc să-şi recunoască greşeala, judecătorii au dat vina pe numărul mare de procese şi de sarcini de serviciu, ba chiar şi pe lipsa de experienţă, cum a fost cazul lui Antik, care a pozat în începător, susţinând că a fost "pentru prima dată când a participat la soluţionarea unei astfel de cauze, fapt ce a determinat consultarea colegilor legat de tehnica de redactare a minutei".
Şi mai hilar, colegul său de complet, Andrei Rus, a declarat că au greşit din pricina petentului şi a avocatului său din oficiu, care "au avut o atitudine procesuală la limita relei credinţe, pentru că au concentrat discuţia exclusiv pe prescripţia penală, fără a menţiona ceva legat de executarea pedepsei". Altfel spus, victimele ar fi trebuit să le facă treaba!
Apărările au fost respinse, însă, inspectorii consemnând că nici volumul mare de lucru şi nici prestaţia avocatului nu pot justifica gafa magistraţilor, care putea fi evitată extrem de uşor: ar fi trebuit doar să ceară cazierul judiciar al lui Lincar sau un referat de la Biroul executări penale, ori să solicite grefierului de şedinţă să interogheze baza de date a penitenciarelor. "Oricare dintre solicitările menţionate ar fi fost suficientă pentru a lămuri situaţia juridică a petentului condamnat", a explicat Inspecţia Judiciară, cerând CSM să-i sancţioneze pe cei trei pentru încălcarea gravă a normelor procedurale, "evidentă, neîndoielnică şi cu consecinţe deosebit de grave", pentru care "nu au nicio justificare".
Protejaţi de CSM
Şi totuşi, în opinia CSM, exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă nu constituie neapărat o abatere disciplinară! Într-o hotărâre luată cu majoritate de voturi pe 22 martie în acest an, Secţia pentru judecători a respins ca neîntemeiată acţiunea, iar Inspecţia Judiciară n-a mai atacat-o, aceasta rămânând definitivă.
Între timp, Lincar continuă să se plimbe prin instanţe, căci Ministerul Finanţelor refuză să-i plătească despăgubirile câştigate. "Ne tot judecăm şi în prezent, la un an de la pronunţarea sentinţei definitive, pentru că ANAF face tot felul de contestaţii", spune avocatul Kovacs Zsolt.
Desigur, cei trei magistraţi continuă să judece liniştiţi. Antik îşi găseşte timp şi să se războiască cu ziariştii care îi critică soluţiile, iar Rus, transferat la Curtea de Apel Alba Iulia, tocmai candidează la şefia respectivei instanţe şi pentru a avansa la gradul de judecător de Înaltă Curte. Căutaţi de BIHOREANUL, Antik şi Adela Condrovici au refuzat să discute pe marginea subiectului, transmiţând că şi-au expus punctul de vedere în faţa inspectorilor judiciari. Cum au făcut-o se vede...
CU ANTECEDENTE
Sentinţă schimbată "din pix"
Judecătorii Antik Levente Farkas şi Adela Condrovici au mai fost cercetaţi disciplinar pentru o decizie dată în procesul intentat furnizorului şi dealerilor de etnobotanice coordonaţi de fraţii Ciprian şi Ovidiu Iova. În complet cu ex-preşedinta Secţiei Penale, Gabriela Ţarcă, judecătorii l-au condamnat la închisoare cu suspendare pe furnizorul fraţilor Iova, Cristian Erimia, un recidivist din Bucureşti, după care, deşi decizia era definitivă, a doua zi - o sâmbătă - au revenit asupra ei, dispunând o cu totul altă pedeapsă, cu executare.
Abaterea a fost descoperită de Inspecţia Judiciară, care a declanşat o anchetă, cerând CSM sancţionarea celor trei pentru încălcarea Statutului magistraţilor prin "exercitarea funcţiei cu rea-credinţă ori gravă neglijenţă". Şi atunci CSM a respins acţiunea, ca neîntemeiată, considerând că ilegalitatea comisă "se circumscrie unei culpe scuzabile în circumstanţele concrete ale cauzei". Hotărârea a fost luată, totuşi, cu opinie separată, unii dintre membrii CSM opinând că judecătorii au greşit, nesocotind "din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual".