Ce au în comun o organizaţie de binefacere americană, un interlop bucureştean cu un controversat samsar imobiliar şi un notar din Oradea? O afacere imobiliară "cu cântec", pe marginea uneia dintre clădirile emblematice ale oraşului.
BIHOREANUL vă prezintă povestea unei afaceri prin intermediul căreia o mare parte din Palatul Klobusitzky, situat vizavi de Serviciul de Evidenţă a Populaţiei, a ajuns să fie vândut pe bucăţi de speculanţii imobiliari, primul dintre ei fiind o "celebritate" penală: Bombardieru’.
De vânzare
Întreaga afacere a pornit în toamna anului 2013, când un anume Petru Adrian Berchi s-a prezentat în faţa notarului orădean Laurenţiu Tomulescu ca reprezentant al Asociaţiei Oraşul Speranţei România, o organizaţie caritabilă patronată de americanca Angela Kay Thomson, ca să vândă două imobile deţinute de ONG în Palatul Klobusitzky din strada Republicii 31: pe 22 octombrie, un apartament de 300 mp care ocupă aproape tot etajul I al clădirii, iar pe 12 noiembrie, un spaţiu comercial de 31,99 mp de la parter, pe strada Gheorghe Dima.
Cumpărătorul? Nimeni altul decât interlopul Alexandru Stoica, zis Bombardieru’, un bucureştean stabilit la Oradea, cunoscut la vremea respectivă pentru aventurile sale de pe şoselele din judeţ, unde a fost prins circulând cu permis măsluit ori şicanând şoferii prin megafon.
Potrivit contractelor de vânzare cumpărare, preţul plătit de Stoica pe apartament şi spaţiul comercial a fost de doar 100.000 euro: 50.000 euro locuinţa şi 221.520 lei, adică alţi 50.000 euro, spaţiul de la parter. Deşi poate părea mare, suma e mai degrabă un mizilic. În 2008, înainte de criză, cele două spaţii fuseseră cumpărate de asociaţie cu 350.000 euro!
La beci
La scurt timp după tranzacţie, în februarie 2014, Bombardieru’ vindea la pachet cele două imobile către o firmă patronată de Claudiu Creţ, unul din asociaţii lui Florian Jurcuţ (foto), celebru samsar imobiliar, asociat cu alţi orădeni în nu mai puţin de 6 firme, controlându-le, însă, pe toate.
Stoica a încasat 140.000 euro în urma tranzacţiei, bani de care, însă, nu s-a bucurat prea mult. Cum trecutul l-a ajuns din urmă, a fost arestat şi condamnat la scurt timp, pentru trafic cu maşini furate şi şantajarea omului de afaceri Cezar Negoiţă, vărul primarului Sectorului 3 Bucureşti Robert Negoiţă, căruia îi ceruse 15.000 euro să-i returneze un BMW X6 furat.
Între timp, palatul de pe Corso a intrat în şantier. Noul proprietar a început să spargă apartamentul imens, ca să îl poată vinde mai departe pe bucăţi, iar bunurile Asociaţiei Oraşul Speranţei România au fost scoase în stradă.
Escrocherie clasică
Alertaţi, voluntarii organizaţiei au anunţat conducerea, iar la Oradea au sosit de urgenţă avocatul bucureştean Igor Onuţă (foto) şi americanca Angela Kay Thomson, membri fondatori în ONG, care nu ştiau nimic de tranzacţie.
Aşa a ajuns palatul Klobusitzky subiect de dosar penal. Onuţă a făcut plângere împotriva tuturor celor implicaţi în tranzacţii: de la "săgeata" Berchi şi cumpărătorul Bombardieru’, până la noii proprietari, Claudiu Creţ şi Florian Jurcuţ, respectiv împotriva notarului care a legalizat vânzarea, Laurenţiu Tomulescu. Cel din urmă e un personaj cunoscut în Oradea, băiat de bani gata, fiul fostului director tehnic de la Apaterm, poreclit de altfel "notarul VIP-urilor".
"A fost o escrocherie clasică. O înşiruire de cumpărări între mai multe aşa-zise companii, persoane juridice şi fizice, în ideea de a diminua posibilitatea restabilirii situaţiei anterioare. Iar notarul a fost cel puţin neglijent, căci erau nereguli foarte clare pe care le putea sesiza. Beneficiarul e acel domn Jurcuţ. Spun acest lucru pentru că, atunci când m-am prezentat la Oradea, la imobil, deşi proprietar în acte era o persoană juridică, a venit domnul Jurcuţ să mă roage să părăsesc zona, că e proprietatea dânsului", declară avocatul Onuţă.
Anchetă tergiversată
BIHOREANUL a aflat şi ce a descoperit ancheta penală. Petru Adrian Berchi, cel care a vândut imobilele în numele ONG-ului, se folosise de o procură măsluită, autentificată în numele unui anume notar britanic Jonathan Dominic Foy şi apostilată, tot în fals, de Ministerul de Externe de la Londra. "Împuternicitul" Berchi era, de fapt, un hoţ mărunt, care a şi dispărut imediat după ce a pasat imobilele Bombardierului. Şi de atunci e de negăsit...
Cu toate că lucrurile păreau clare, din 2015, de când a fost depusă plângerea, ancheta nu s-a terminat nici până azi. Între timp, dosarul s-a plimbat de la Parchetul Curţii de Apel la DNA şi retur, iar în prezent se află pe la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, singurii suspecţi fiind Berchi şi Stoica. Faţă de toţi ceilalţi s-a dispus clasarea. "Din punctul nostru de vedere, parchetele orădene refuză să ancheteze cazul şi nu pot să pricep de ce", acuză avocatul Onuţă.
Cert este că, între timp, apartamentele şi spaţiul comercial au fost "măritate" de rechinii imobiliari unor cumpărători de bună credinţă, care nu ştiau istoricul afacerii.
"Nu am sesizat nimic"
Desigur că, la "spartul târgului", nimeni nu-şi asumă nimic şi toţi arată cu degetul în altă parte. "Cel care a cumpărat este domnul Creţ şi firma dumnealui, nu eu. Iar domnul Creţ e cumpărător de bună credinţă", susţine Florian Jurcuţ, negând orice legătură cu tranzacţia.
La fel de nevinovat se declară şi notarul, aducând ca argument faptul că falsul care-i fusese prezentat de vânzător fusese atât de bine realizat încât era imposibil de depistat. "Eu am mai lucrat cu astfel de procuri. Nu am sesizat nimic. Iar înaintea mea, procura a mai trecut prin mâna unui alt notar, când a fost tradusă. Nici colegul meu nu a observat nimic", declară Laurenţiu Tomulescu (foto).
Pe de altă parte, zice notarul, reprezentanţii organizaţiei au avut o atitudine cel puţin ciudată, "care aruncă o umbră de îndoială asupra bunei lor credinţe". "Doamna Thomson a început să mă cheme la tot felul de întâlniri, să-mi spună că ar trebui să-i ofer compensaţii financiare. Nu am înţeles de ce ar trebui să o despăgubesc eu. Am îndrumat-o spre un avocat, să facă demersuri pentru a bloca circuitul civil al imobilelor. Dar n-a făcut nimic".
"Nu voi fi ţap ispăşitor"
Cum era de aşteptat, nici Alexandrul Stoica nu-şi asumă vina pentru "tunul" imobiliar. Proaspăt ieşit din Penitenciar, interlopul se jură că e nevinovat, la fel ca toate celelalte personaje implicate în afacere. Declaraţie destul de străvezie, totuşi, din moment ce tot el promite că nu va fi "ţapul ispăşitor" al "combinaţiei".
"Să nu creadă careva că dacă Justiţia va stabili că s-a comis o faptă penală, eu voi fi ţapul ispăşitor! Eu mi-am făcut puşcăria, ştiu ce-i acolo. Să meargă şi ei, să vadă cum stă treaba cu salamul feliat şi ceaiul de dimineaţă, să nu-ţi răspundă nimeni la telefon", zice Bombardieru’, refuzând să mai dea alte detalii. Poate chiar din motive de... Omerta.
RECHIN IMOBILIAR
Jurcuţ, în război cu toată lumea
Bănuiala avocatului Igor Onuţa cum că escrocarea ONG-ului pe care o reprezintă a fost gândită "în grup" în beneficiul lui Florian Jurcuţ ar putea avea fundament în condiţiile în care orădeanul este unul dintre cei mai activi samsari de terenuri şi are pe rolul instanţelor mai multe procese în care se confruntă cu Comisia Locală şi cu cea Judeţeană de aplicare a legilor fondului funciar, cu persoane fizice sau cu concurenţi din branşă.
În urmă cu 6 ani, de pildă, Jurcuţ s-a confruntat cu un fost partener, Mircea Matiuţă Hunyadi, care l-a acuzat de înşelăciune, dar şi cu fostul ofiţer DNA Mihai Ogbarschi, pentru livada de 5,11 hectare din zona Real II, iar pentru un teren de 2 hectare din strada Uzinelor cu italianul Nunzio Insinna. Din cauza complicităţii la afacerile sale, patru funcţionari ai Oficiului Judeţean de Cadastru au fost cercetaţi pentru falsuri, în final fiind însă exoneraţi de răspundere.
Ultima sa afacere, la marginea oraşului, spre Paleu, a avut efecte devastatoare pentru vecinii săi. Jurcuţ a defrişat un deal cu peste 1.400 de pomi care, după o ploaie, a luat-o la vale în luna iunie a.c., umplând cu mâl curţile a trei orădeni, dar şi strada Pădurilor.