„Pavel e un şpăgar!”: Șeful APIA Bihor, acuzat că a colectat șpăgi de la subalterni folosindu-se de partid și de numele ministrului Daea

Agricultura a ajuns să depindă mai puţin de Dumnezeu, care dă sau nu vreme bună, şi mai mult de "dumnezeii" care o conduc. Miza e banul: agricultorii primesc subvenţii din partea Uniunii Europene, dar cei care decid cine şi cât beneficiază de ele, chiar nelegal, sunt politrucii puşi la şefia instituţiilor din domeniu.

Din pricina acestor subvenţii, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Bihor, Florian Pavel, şi cel al Direcţiei Agricole, Nicolae Hodişan, au ajuns la cuţite, iar "arbitru" este însuşi ministrul Agriculturii, Petre Daea. Unul părtinitor, dispus mai degrabă să acopere fraudele tolerate de Pavel, care îi este amic, acuză Hodişan, dezvăluind că Pavel a colectat şpăgi folosind chiar numele ministrului.

Subvenţie pentru buruieni

Conflictul între cei doi directori a izbucnit în martie 2018, când tânărul Bogdan Hodişan (foto), şef de birou la APIA Bihor, a preluat de la o colegă plecată în concediu de maternitate dosarele fermierilor cu peste 50 hectare de teren care solicitau subvenţii, fiind obligat să verifice dacă au cultivat ceea ce declaraseră în acte.

În eşantionul de control erau şi două societăţi ale unui fermier din zona Salontei, Erdei Ioan Robert. Hodişan jr. a descoperit că în octombrie 2017 acesta avea nelucrată o suprafaţă de 100 hectare, dar o declarase ca însămânţată cu porumb, iar apoi un coleg modificase în evidenţele APIA cum că ar fi fost cultivată cu plante de nutreţ. Controlul în teren a constatat, însă, fără dubii, că aşa-zisele plante de nutreţ, pentru care subvenţia a fost atunci de 220 euro/hectar, erau de fapt... buruieni.

Bogdan Hodişan a descoperit că modificările în sistemul electronic al APIA le făcuse un coleg, Gheorghe Leucea, care nu avea acest drept. "Consider acest fapt ca fiind o încercare de fraudare", l-a sesizat el pe şeful ierarhic, Cristian Câmpan, dar "acesta m-a bălăcărit şi m-a obligat să dau drumul la dosar, aşa că m-am adresat şefului instituţiei, Florian Pavel". Directorul, însă, i-a cerut să amâne înregistrarea sesizării. "În acea perioadă urma un audit european şi mi-a spus că aş face rău instituţiei şi, implicit, ţării".

Presat de şefi, tânărul funcţionar a avizat în final solicitarea fermierului pentru subvenţia de 22.000 euro, dar concomitent, pe 19 martie 2018, a sesizat Departamentul de Luptă Antifraudă. "Din momentul acela mă simt vânat continuu", a relatat DLAF funcţionarul, precizând că Pavel i-a transmis lui Hodişan sr. să-şi strunească băiatul.

Anchetă "întoarsă"

De un an, sesizarea n-a fost încă soluţionată. "DLAF a trimis-o în 31 iulie la DACIS (n.r. - Direcţia Generală de Control, Antifraudă şi Inspecţie din Ministerul Agriculturii) şi apoi n-am mai primit răspuns", spune Hodişan jr. În schimb, la Direcţia Agricolă, condusă de tatăl său, au descins mai multe echipe de control, inclusiv şeful DACIS, Sorin Petrescu. "Odată, l-am vizitat pe tata la birou, era acolo şi şeful DACIS. I-a spus «Directore, lămureşte-ţi copilul, să se liniştească! Vorbeşte cu băiatul, mergeţi la Daea şi rezolvaţi problema». Practic, în loc să ancheteze frauda pe care am sesizat-o eu, l-au luat la ochi pe tata".

Şeful DA confirmă: "Chiar săptămâna trecută, cei de la Minister s-au întors la Oradea să ceară noi note de relaţii despre mine. Fraudarea fondurilor pare să nu-i intereseze, dar mie mi-au făcut şi plângere penală pentru subminarea economiei naţionale", zice Hodişan sr. Şeful DACIS i-a imputat că a transmis presei locale un comunicat în baza unei directive semnate chiar de ministrul Petre Daea, privind distrugerea porumbului infestat cu virusul pestei porcine africane, pentru evitarea răspândirii bolii. Fiindcă a izbucnit un scandal naţional, Daea a dat-o la întors, iar şeful DACIS i-a făcut inclusiv plângere penală. "Am fost audiat la Poliţie, dar plângerea a fost clasată", spune şeful Direcţiei Agricole.

"Cheltuieli comune"

Revenind la Pavel şi la motivul conflictului de la care a pornit "prigonirea" sa, Hodişan sr. se întreabă retoric: "Dacă fermierul care a primit subvenţie nelegal nu cotizează la nimeni din APIA, de ce a fost acoperit?". Şeful DA îşi bănuieşte omologul de la APIA că ar fi "mânjit", iar asta fiindcă îşi permite, fiind amic cu ministrul de două decenii.

Pavel a avut două mandate la şefia Direcţiei Agricole Bihor, din 2000 până în 2004 şi din 2009 până în 2010, când i-a succedat Hodişan sr. "După instalarea mea, la sfârşitul primei şedinţe cu colegii din teritoriu, unul m-a întrebat dacă «putem amâna problema aia», că are un necaz, i-a murit tatăl". N-am înţeles ce voia să zică. O altă colegă mi-a spus că a venit cu «banii pentru cheltuielile comune». Am început să pricep, dar am condus-o afară şi i-am spus să nu mai vină cu din astea la mine. Pe hol, secretara m-a lămurit: predecesorul meu făcea şedinţe ca să strângă bani de la colegi, sub diverse pretexte", zice Hodişan sr. Iar dacă atunci lua bani de la colegi, de ce n-ar lua acum de la fermieri, în schimbul subvenţiilor nemeritate?

Şedinţe pentru şpagă

Nu doar actualul şef al DA susţine că Pavel ar fi necinstit, ci şi fostul său adjunct Ioan Bodea. Deşi membru PSD, la fel ca Pavel, acesta a povestit BIHOREANULUI cum şi sub ce pretexte aduna banii din "teritoriu".

"Încă din primul mandat de director, Pavel a fixat şedinţe cu toţi cei 108 ingineri agricoli din judeţ pe data de 15 în fiecare lună, la ora 10, chiar dacă nu întotdeauna era nevoie. La fiecare şedinţă, câţiva oameni de încredere de-ai lui, cam zece, adunau câte 100 lei de la fiecare şi apoi îi duceau la Pavel în birou. Motivele erau de tot felul: că vine mama lui Daea în Felix, că vine o delegaţie de la Minister, că trebuie pentru protocol, în 2008 că trebuie pentru partid, că a candidat la Parlament", susţine Bodea. În realitate, motivaţia ar fi fost alta: foamea de bani a lui Pavel. "Cardul şefului era la nevastă, iar el, având o fată cu altă femeie, avea de întreţinut două familii", spune fostul adjunct.

"Este un şpăgar, o spun cinstit", întăreşte PSD-istul. Dar de ce abia acum? "Eu am tot spus-o, inclusiv la partid, dar nu m-a băgat nimeni în seamă", afirmă Bodea, sugerând că Pavel şi-ar fi păstrat obiceiurile şi la APIA: "Fermierii cinstiţi sunt plimbaţi, puşi pe drumuri, iar băieţii deştepţi care nu lucrează terenurile sunt serviţi prompt".

"Puţin respect"

Şeful APIA Bihor respinge categoric acuzaţiile. "Niciodată, în cei 25 de ani de viaţă pe care i-am lăsat la Direcţia Agricolă nu au existat asemenea practici", spune Florian Pavel, declarându-se mâhnit de "oamenii care muşcă mâna celui care i-a ajutat". Asta fiindcă lui i-ar datora angajările în sistem cei doi Hodişan, tatăl în anii 2000, iar fiul în 2015: "Nu le reproşez nimic cum au ocupat posturile, dar puţin respect s-ar fi impus".

Pavel spune că nu a luat niciodată vreun leu nici de la subalterni, nici de la fermieri, punând acuzaţiile lui Hodişan pe seama supărării, deoarece "este convins că tot ce i se întâmplă mi se datorează mie", iar spusele lui Bodea, pe seama alcoolismului: "Are prostul obicei că atunci când bea îi sună pe toţi şi le spune tot felul de poveşti, iar a doua zi nu-şi mai aminteşte nimic. Pentru acuzaţiile astea pot să-l dau în judecată şi să vedem dacă aduce martori".

Cât despre problema de fond, a fraudei comise sesizate de Hodişan jr., Pavel susţine că n-a avut nicio implicare, ba a şi dispus cercetarea administrativă a funcţionarului Leucea, penalizat astă-toamnă cu 10% din salariu pe trei luni şi mutat la o structură unde nu mai are contact cu fermierii. "În ce priveşte ancheta DACIS, eu nu am nicio calitate pentru a interveni asupra termenului şi modului de soluţionare", spune şeful APIA. Nici măcar pentru a întreba, din când în când, dacă cercetarea avansează ori, dimpotrivă, a fost uitată...

MUŢENIE
Întrebări fără răspuns

Marţea trecută, BIHOREANUL a solicitat în scris şefului DACIS, Sorin Petrescu, informaţii privind stadiul anchetei declanşate în urma sesizării lui Bogdan Hodişan, întrebând ce demersuri concrete a făcut Direcţia pentru a o soluţiona, dacă a prezentat vreo concluzie DLAF, de câte ori a verificat în ultimul an DA şi APIA Bihor, dacă a descoperit şi alte fraude în judeţ şi, în fine, de ce a încercat s-o facă pe "mediatorul", sfătuindu-l pe Nicolae Hodişan să-şi "liniştească" fiul.

Prin intermediul purtătorului de cuvânt, răspunsurile au fost doar promise, nu şi transmise. Probabil după vechea zicală despre câinii care latră şi caravana care trece...

RĂSPUNS ULTERIOR
Pe lângă

Într-un răspuns transmis BIHOREANULUI, pe 5 martie, după publicarea articolului, de către Serviciul de Presă şi Relaţii Publice al Ministerului Agriculturii, se arată că sesizarea adresată DLAF în luna martie a anului trecut a fost transmisă în luna iulie, "spre competentă soluţionare", Direcţiei Generale de Control, Antifraudă şi Inspecţie a Ministerului. Pe 13 august, Direcția a transmis-o, la rându-i, structurii centrale a APIA, "cu solicitarea de a se efectua verificări specifice conform competenţelor" şi cu obligaţia ca "în măsura în care vor fi identificate indicii de fraudă", de a informa DLAF, Direcţia de Control a Ministerului şi petiţionarul, adică pe Hodişan.

Potrivit răspunsului dat de Ministerul Agriculturii, "în urma verificărilor (...), la această dată, Direcţia Antifraudă, Control Intern (DACI), structura specializată de control din cadrul APIA Central, a finalizat verificările, urmând să transmită rezultatul acestora DLAF, DGCAI şi petentului".

După cum se vede, însă, răspunsul nici nu confirmă, nici nu infirmă temeinicia sesizării făcute de Bogdan Hodişan şi existenţa fraudelor cu subvenţii din fonduri UE la APIA Bihor.

De altfel, deşi BIHOREANUL a întrebat punctual câte fraude ori tentative de fraudă au fost descoperite/confirmate în ultimii doi ani în Bihor de către Direcţia de Control, Antifraudă şi Inspecţie din cadrul Ministerului şi de câte ori aceasta a sesizat DLAF, conducerea Direcţiei a evitat un răspuns concret.

"Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să sesizeze de îndată DLAF şi organele de urmărire penală în cazul constatării unor indicii de fraudă sau de tentativă de fraudă. Prin fraudă se înţelege infracţiunea săvârşită în legătură cu obţinerea ori utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, încriminată de Codul penal ori de alte legi speciale. Prin urmare, în verificările efectuate de către această structură, în măsura în care au fost identificate suspiciuni de fraudă, au fost sesizate deîndată organele competente în constatarea şi instrumentarea infracţiunilor", arată mesajul transmis de Serviciul de Presă al Ministerului Agriculturii.