Tineri cu drapele maghiare, bătrâni cu coroane, localnici şi invitaţi din străinătate au participat pe 18 ianuarie la dezvelirea primei statui din afara graniţelor Ungariei ce reprezintă un membru al familiei Horthy.
Inginer şi aviator, viceguvernatorul Horthy Istvan, fiul mai mare al dictatorului Horthy Miklos, are de atunci un monument în curtea bisericii reformate din Paleu, ca "erou al celui de-al doilea război mondial". "Prin această statuie nu îl comemorăm doar pe el, ci şi onoarea, sacrificiul şi patriotismul soldaţilor maghiari", susţine preotul reformat din comună, Katona Janos.
Cu Horthy la biserică...
Participanţii la dezvelirea statuii lui Horthy jr. au fost aleşi pe sprânceană. Somogyi Ludovic (foto), primarul comunei, spune că până şi el a fost invitat în ultima clipă. "Am aflat cu două zile înainte că va fi inaugurată o statuie, că vin invitaţi din Ungaria şi Slovacia, şi că ar fi bine să merg", povesteşte edilul. Somogyi neagă orice implicare a Primăriei. "Nu mă prea pricep la istorie, aşa că nici nu ştiu cine a fost. Am înţeles că a fost băiatul la ceva conducător maghiar", bagatelizează edilul.
Conducătorul la care face referire primarul este Horthy Miklos, guvernatorul Ungariei între anii 1920-1944, liderul regimului fascist care a provocat în perioada ocupaţiei ungare de după Dictatul de la Viena peste 900 de crime şi 160.000 de deportări în rândul românilor şi evreilor din Ardealul de Nord. Fiul său cel mare, Istvan, aviator, şi-a pierdut viaţa la 38 de ani, prăbuşindu-se pe frontul de răsărit, iar odată cu relansarea curentului naţionalist extremist din Ungaria este comemorat ca erou.
"Nu văd care e problema"
Amplasarea statuii la Paleu s-a făcut, formal, la propunerea Asociaţiei Tinerilor Maghiari din Transilvania (EMI) cu prijinul Fundaţiei "Horthy Istvan, martiri şi eroi" din Ungaria. Simpatizant al extremiştilor Jobbik de peste graniţă, conform propriei pagini de Facebook, preotul reformat Katona Janos (foto), cel care s-a remarcat în 2012 prin montarea în turla bisericii a unei instalaţii de sonorizare cu Marşul lui Kossuth, spre deranjul sonor al tuturor vecinilor, inclusiv unguri, a îmbrăţişat imediat ideea.
"Statuia nu ne-a costat nimic. Am primit-o donaţie. Noi doar am pus la dispoziţie terenul", pretinde Katona. Preotul spune că locul a fost ales astfel încât să menajeze sensibilităţile românilor. "Horthy e la loc ascuns, după biserică, între doi copaci. Dacă nu ştii că e acolo, nici nu-l vezi", zice preotul. De altfel, Katona spune că statuia nici nu are de ce să deranjeze. "Nu văd care e problema. Nici măcar Horthy tatăl nu a fost acuzat de crime. A fost chemat ca martor la procesul de la Nurnberg...", spune prelatul.
Horthyşti din tată în fiu...
Istoricul Gabriel Moisa vede însă lucrurile ceva mai nuanţat. "Horthy Miklos este o personalitate a istoriei maghiare, tot mai promovată, al cărei nume, în contextul execuţiilor de la Ip, Treznea şi Sărmaş, are conotaţii dureroase", povesteşte istoricul. Datorită prigoanei anti-româneşti, dar şi împotriva evreilor, în România comemorarea lui Horthy Miklos este interzisă prin lege. Despre cea a fiului nicio lege nu prevede, însă, nimic. "Probabil nu au putut pune statuia tatălui şi s-au mulţumit cu fiul", explică istoricul.
Gabriel Moisa nici nu este departe de adevăr. Orădean de origine, scuptorul Glazt Sandor, nostalgic al Ungariei Mari, este autorul mai multor busturi horthyste dezvelite în ultimii ani în ţara vecină. De altfel, judecând după fizionomie, personajul statuii din Paleu pare să aibă mai mult de 38 de ani, cât era vârsta la care fiul Istvan a căzut pe front, astfel că statuia îl aminteşte periculos de mult pe tatăl acestuia. Glazt Sandor a mai făcut şi inaugurat cu mândrie la Csanadpalota (Ungaria) statuia contelui Albert Wass, fost ofiţer de informaţii în Armata horthyistă, condamnat în lipsă de instanţele româneşti, pentru crime de război în Ardealul ocupat.
"Nu-mi vine să cred!"
Revigorarea cultului lui Horthy i-a luat prin surprindere şi pe reprezentanţii comunităţii evreieşti din Bihor. "Nu-mi vine să cred! Am vorbit cu episcopul reformat Csuri Istvan, care mi-a spus: "Felix, îmi pare rău, dar nu am ştiut nimic". Chiar şi dumnealui a fost de accord că, deşi Horthy Istvan a fost specialist în motoare şi aviator, fiind vorba de fiul lui Horthy Miklos nu trebuia promovat", povesteşte Felix Koppelmann (foto), preşedintele Comunităţii Evreilor din Oradea.
Koppelmann spune că va informa Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România cu privire la evenimentul de la Paleu pentru a stabili un punct de vedere comun. Probabil şi tardiv, şi fără efect...
Importat din Ungaria
În ţara vecină, curentul pro-horthyst este politică de stat. "La fiecare conferinţă de presă atragem atenţia că promovarea lui Horthy Miklos - despre care noi spunem că a fost antisemit, iar ei spun că este un erou naţional - nu ajută Ungariei. Degeaba! Acum două săptămâni am cerut Guvernului să se abţină de la astfel de gesturi, dar premierul Viktor Orban a refuzat", povesteşte doctorul Asher Ehrenfeld (foto), prim-rabinul oraşului Debreţin.
Cum peste trei luni în Ungaria vor avea loc alegeri parlamentare, la care principal favorit este FIDESZ, partidul de dreapta al premierului Orban, iar extremiştii din Jobbik e de aşteptat să obţină un scor bun, reprezentanţii comunităţilor evreieşti atrag atenţia asupra radicalizării discursului politic, ce devine tot mai rasist şi antisemit. "Noi, reprezentanţii cultelor, trebuie să le explicăm că, promovând personalităţile din ultimul război mondial, se aliniază unui drum foarte periculos. Trebuie să învăţăm din istorie, pentru ca astfel de lucruri să nu se mai repete", spune rabinul şef Ehrenfeld.
După toate probabilităţile, apelul său va rămâne însă fără efect. Pe fondul prelungirii crizei economice, discursul extremist, foarte la modă în Ungaria, riscă să contamineze maghiarimea din ţările vecine. Iar la Paleu are deja un cap de pod...
"În Ungaria se aude în fiecare săptămână de inagurarea unei statui a lui Horthy Miklos, aşa că pe noi nu ne mai miră. Istvan nu poate fi acuzat că ar fi comis crime, dar pentru că este fiul lui Horthy nu trebuia promovat, mai ales în Ardeal"
excelenţa sa Ashr Erenfeld
SCĂPĂRI LEGISLATIVE
"Legea trebuie schimbată"
Dezvelirea la Paleu a primei statui din afara graniţelor Ungariei a lui Horthy, fie el şi fiul, a fost posibilă din cauza permisivităţii legislaţiei româneşti. "Amplasarea de monumente pe teren privat, aşa cum este cel al bisericii, nu necesită nicio autorizare", spune şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bihor, Lucian Silaghi (foto).
Spre deosebire de cei care doresc să instaleze un monument pe domeniul public sau privat al statului, obligaţi să prezinte tomuri întregi de acte, de la schiţa locului până la motivaţia alegerii şi CV-ul autorului, un privat poate expune aproape orice pe terenul lui. "Legea are lacune şi ne gândim dacă nu cumva ar fi oportună modificarea ei", spune Silaghi.