Oradea se schimbă la faţă! În oraş se sapă, se pavează şi se construieşte. În obsesia, altfel justificată, pentru investiţiile în infrastructură şi în goana după fonduri europene, municipalitatea evită însă să consulte tocmai beneficiarii acestei lucrări asupra detaliilor.
"Nu putem avea dezbatere la fiecare element de mobilier urban dintr-un proiect", sintetizează viceprimarul Mircea Mălan poziţia municipalităţii. Iar rezultatele se văd...
Intervenţii nepotrivite
Bugetul de 1,5 miliarde lei, din care aproape jumătate este alocat investiţiilor, a făcut ca oraşul să se umple de şantiere ca un adolescent de coşuri. Oradea a căpătat o nouă faţă, dar nu peste tot mai frumoasă neapărat. Implementate în viteză, pentru a atrage cât mai mulţi bani, măsurile au deseori efecte contrare.
"Multe intervenţii făcute, îndeosebi în zona centrală a oraşului, sunt total nepotrivite", declară BIHOREANULUI criticul de artă Ramona Novicov (foto), membru în Comitetul Ştiinţific Internaţional al Reţelei Art Nouveau.
De mântuială!
Bijuterie arhitecturală, Palatul Vulturul Negru este primul exemplu. "După cum au remarcat şi specialiştii veniţi de la Bruxelles, caroiajul cu tramă neregulată care a înlocuit mozaicul din pasaj nu are legătură cu palatul", spune Novicov.
Criticul desfiinţează şi bolarzii puşi de Primărie pentru a bloca accesul camioanelor în Piaţa Unirii. "Buboaiele acelea baroce înconjoară ca o excrescenţă organică ansamblul Duiliu Marcu, ridicat în stil neoromânesc". Municipalitatea putea folosi modelul formelor regale care ornau intrarea în Piaţă sub forma unor globuri încinse cu benzi în cruce. "Aceste simboluri din Piaţa Unirii au fost scoase şi duse în faţa Primăriei, unde nu au legătură cu nimic", spune Novicov.
Fost membru al Comisiei Municipale pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (CMUAT), care avizează toate lucrările, criticul a renunţat la funcţie după nici un an: "Se vorbea doar de balcoane şi trotuare. N-am analizat niciun proiect mare, aşa că am plecat".
Proiecte cu defecte
De altfel, nu trebuie să fii specialist pentru a vedea că multe proiecte au luat-o razna. Spre exemplu, primarul Ilie Bolojan a anunţat acum două săptămâni că vrea să dărâme gardul sinagogii ortodoxe Aachvas Rein din strada Primăriei, acum muzeu, unic datorită capitelurilor de inspiraţie egipteană, pentru a înfiinţa aici, alături de bisericile din jur, o Piaţă a Concordiei.
La fel, edilul îşi propune construirea în centrul istoric a unor blocuri cu cinci etaje, destinate firmelor din finanţe şi IT, pe amplasamentul unor imobile protejate precum fostul staţionar II din zona Louis Pasteur, şi ia în calcul demolarea clădirii fostului depou de tramvaie, vechi din 1900, dacă nu va putea fi integrat în viitoarea Piaţă Cetate, ce urmează să fie ridicată în spatele Palatului Finanţelor după un model similar celei din Rogerius.
Cazul Aurel Lazăr
Cel mai bun exemplu este, însă, reabilitarea străzii Aurel Lazăr, demarată acum două săptămâni de o asociere de firme reprezentate de Gavella. Investiţia de 1,8 milioane euro (98% din fonduri nerambursabile) va trebui finalizată într-un an. Strada va fi pavată şi va avea o pistă pentru biciclişti, sistem de irigaţii şi iluminat arhitectural.
Conceput de arhitectul băimărean Ildiko Mitru, proiectul vizează montarea unor bănci mici, incomode, fără spătar, omite orice arteziană sau cişmea care ar putea răcori trecătorii şi încadrează statuia Aurel Lazăr din intersecţia străzii Republicii într-o "ramă" asemănătoare unui bătător de covoare. La celălalt capăt al străzii, amenajări similare vor fi făcute în proximitatea casei memoriale în care s-a semnat declaraţia pentru Unirea din 1918, inclusiv cu "bătătoare de covoare" cu rol de spaţii pentru afişaj...
"Nu putem negocia"
BIHOREANUL a făcut o anchetă şi a constatat că nimeni din Primărie nu poate justifica preferinţa pentru băncile fără spătar. "Am înţeles că mobilierul a fost ales să nu contrasteze arhitecturii din centrul istoric", spune şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, Marius Moş. Numai că, fiind vorba de clădiri monumentale, tocmai asta face!
Viceprimarul Mircea Mălan (foto), coordonatorul DMPFI, este de altă părere. "Oraşul nu are un stil propriu, este caracterizat prin eclectism. Nu înseamnă că tot ce facem astăzi trebuie să fie o copie a stilurilor predominante într-o anumită perioadă". Vicele susţine că, folosite în toată lumea, băncile incomode sunt bune şi pentru Oradea. "Acolo oamenii vor sta puţin pentru că au aproape Parcul Libertăţii, unde se pot relaxa", argumentează edilul.
Dacă acum câţiva ani prezenta publicului mostre de bănci pentru Piaţa Unirii şi primele schiţe pentru strada Aurel Lazăr, cerând părerea orădenilor, Mălan s-a răzgândit. "Nu putem negocia fiecare bancă, stâlp sau coş de gunoi. E bine că oamenii îşi spun părerea, dar ultimul cuvânt îl au specialiştii". Iar cum Comisia de Monumente şi CMUAT-ul aprobă proiectele Primăriei pe bandă rulantă, e clar că rolul "specialiştilor" este formal.
Proiectul copy-paste
De altfel, reprezentanţii municipalităţii nu vor ca spaţiul public să fie "comod" pentru trecători. Alegerea băncilor fără spătar, la jumătate de preţ faţă de cei 700 lei cât costă una cu spătar, dezafectarea toaletelor publice din raţiuni de economie şi desfiinţarea cişmelelor, deşi verile ard tot mai tare, sunt edificatoare.
Reabilitarea piaţetei din Bulevardul Magheru (foto), în vecinătatea fostei cofetării Marco Polo, anunţată de viceprimarul Florin Birta la sfârşitul lui iulie, a fost proiectată în acelaşi stil, copy-paste. Băncile incomode sunt aşezate în soare, arborii sunt prea mici ca să ţină umbră, iar pavilionul stilizat, amintind de un covor îndoit la capăt, abia acoperă o masă cu două bănci.
Fără cişmele
Deşi menţionată în acte, cişmeaua cu apă nu apare nicăieri în poze! A dispărut, asemenea celei ce urma să fie amenajată la intersecţia Pieţei Unirii cu strada Vasile Alecsandri, pentru care s-au tras toate reţelele, după care au fost acoperite!
"Municipalitatea descurajează astfel de amenajări. O cişmea strânge în jurul ei tot felul de indivizi care o folosesc la spălat şi în alte scopuri", zice Florin Birta (foto). Împăciuitor, cum îi este felul, viceprimarul nu exclude, însă, posibilitatea revizuirii schiţelor. "Proiectul a fost cerut de locuitorii zonei. E doar o propunere pe care o vom discuta cu riveranii", zice viceprimarul.
Dezbaterea, timp pierdut
Orădenii sunt sceptici. "Am fost la dezbaterile proiectelor pe axa de mobilitate urbană, la cele privind modernizarea CET, la aproape toate, dar niciodată n-am văzut să se ţină cont şi de părerea participanţilor", spune Ioan Horvath (foto), reprezentant al Coaliţiei Rogerius, care a constatat că edilii s-au săturat până şi să mimeze dialogul. "Înainte erau surzi la propuneri, acum nu mai fac consultări deloc", spune Horvath.
În replică, viceprimarul Birta susţine că, de vreme ce proiectele pe mobilitate urbană au fost deja dezbătute şi cuprinse în strategia oraşului, alte consultări nu se mai justifică. "Nu fugim de întâlnirile cu orădenii, dar avem foarte multe proiecte de implementat, iar eventualele consultări nu fac decât să prelungească timpii de aşteptare".
Aşa ajunge Oradea să se urâţească fără ca orădenii să poată face nimic. Dacă nici măcar forma unei bănci n-o pot influenţa, cu atât mai puţin vor putea schimba decizii majore. Poate anul viitor, când vin alegeri...
"ORAŞE PENTRU OAMENI"
Puneţi mâna pe carte!
Reprezentanţii municipalităţii n-au învăţat nimic din cartea arhitectului danez Jan Gehl, "Oraşe pentru oameni", deşi primarul Ilie Bolojan le-a dăruit-o directorilor Primăriei spre "luminare". Arhitectul, care apreciază calitatea vieţii unui oraş direct proporţional cu timpul petrecut de trecători în spaţiul public, pledează clar pentru băncile comode. "Mobilierul urban confortabil, de preferinţă cu spătar şi braţe, realizat dintr-un material adecvat, este de multe ori decisiv pentru ca grupurile să stea jos în spaţiul urban şi să petreacă ceva timp acolo", se menţionează în volum.