O naţiune care nu-şi respectă propria istorie nu se poate aştepta la respect din partea celorlalte. Cât se respectă, însă, înşişi românii, altminteri sensibili la părerea altora despre ei?
La împlinirea a 100 de ani de la momentul de graţie al Marii Uniri, BIHOREANUL a vrut să afle cum vor marca Centenarul instituţiile locale, datoare să ofere un "cadru" cetăţenilor care simt că vor şi că au ce sărbători. Surpriză sau nu, majoritatea par luate prin surprindere sau nepăsătoare.
Ce surpriză!
Având în vedere apropierea atât a Zilei Naţionale a României, cât şi a Anului Centenarului, pe 13 noiembrie BIHOREANUL a adresat o solicitare legală Primăriilor municipiilor Oradea, Beiuş, Marghita şi Salonta, ale oraşelor Aleşd, Valea lui Mihai, Săcueni, Ştei, Vaşcău şi Nucet, precum şi Prefecturii, Consiliului Judeţean, Direcţiei pentru Cultură şi Direcţiei pentru Tineret şi Sport. Cererile au avut acelaşi conţinut: "Vă rugăm să ne comunicaţi planul de acţiuni/activităţi prin care instituţia va marca Centenarul Marii Uniri, cu indicarea acestora, a datelor la care au fost programate, locurilor de desfăşurare, resurselor alocate, precum şi a persoanelor responsabile".
Deşi anul trecut Guvernul Cioloş a înfiinţat un Departament al Centenarului (desfiinţat de Grindeanu şi reînfiinţat de Tudose în subordinea Ministerului Culturii), iar de atunci discuţiile au "coborât" şi la nivel local, BIHOREANUL a avut surpriza că trei dintre primăriile de oraşe - Nucet, Valea lui Mihai şi Săcueni - nu s-au sinchisit să dea niciun răspuns. Semn fie că edililor le este indiferentă sărbătoarea, fie că nu se aşteptau ca anul Centenarului, 2018, să urmeze după 2017. În aceeaşi situaţie se află şi Direcţia pentru Tineret şi Sport, implicată în trecut în marcarea mai multor evenimente din istoria naţională ori locală, dar trecută acum pe "modul silenţios".
Se bifează!
Cele mai multe oraşe par să fi plănuit serbarea Centenarului la fel ca pe orice altă "festivitate" dintr-un an oarecare, cu diferenţa că edilii intenţionează să "completeze" manifestările, dar încă nu ştiu cum. Baza rămâne ritualul cunoscut: o mică ceremonie în faţa unei statui, unde se intonează Imnul şi se oficiază un serviciu religios, se ţin speech-uri, se depun coroane de flori şi au loc defilări ale "detaşamentelor de onoare", formate din poliţişti, jandarmi şi pompieri, acolo unde există.
Acesta e tipicul pe care îl va urma Primăria din Aleşd, care asigură că "avem în vedere şi evenimente legate de Centenarul Marii Uniri (n.r. - pentru care a şi alocat un buget de 10.000 lei), însă nu avem deocamdată un plan de activităţi şi de acţiuni". Primăria Beiuş a alocat pentru 1 Decembrie 2018 un buget de 40.000 lei, dar până acum a stabilit doar un simpozion şi un spectacol la Casa de Cultură Ioan Ciordaş, iar cea din Ştei s-a gândit numai la programul din acest an, care include un spectacol de muzică şi poezie la Colegiul Naţional Avram Iancu şi unul de teatru pentru copii la Casa de Cultură Miron Pompiliu.
Diferenţe
Două municipii, Marghita şi Salonta, abordează sărbătoarea diferit, chiar dacă ambele au primari UDMR. Edilul Marghitei, Pocsaly Zoltán, a transmis BIHOREANULUI că "planul de activităţi este în lucru", urmând să fie definitivat abia săptămâna aceasta. În schimb, omologul salontan, Tőrők Lászlo, precizează că "în fiecare an Salonta organizează evenimente dedicate Zilei Naţionale a României", care "atât calitativ, cât şi cantitativ sunt peste nivelul oraşelor similare". O dovadă e chiar programul din acest an, când după şedinţa festivă a Consiliului Local şi ceremonia de la statuia lui Avram Iancu, la Casa de Cultură Zilahy Lajos va concerta Dinu Iancu Sălăjanu.
"Pentru planificarea programului am colaborat în permanenţă cu reprezentanţii comunităţii româneşti", subliniază Tőrők, care a oferit şi o schiţă de program pentru Anul Centenar, cu activităţi din 24 ianuarie (sărbătorirea Micii Uniri), expoziţii, un parteneriat cu o localitate din Republica Moldova, concursuri pentru copii şi lansarea unei cărţi de istorie, până pe 1 Decembrie 2018. Mai mult, Primăria a tipărit şi un calendar 2018 în care "figurează şi emblema Centenarului", adică logo-ul 100, cu cifrele tricolore stilizate pentru a semăna cu semnul infinitului.
Prefectura şi Cultura
Prefectura nu a pregătit nimic, încă, dar a transmis că "va fi constituită o comisie având ca membri reprezentanţii mai multor instituţii" şi că "de îndată ce programul va fi finalizat la nivelul comisiei, va fi adus la cunoştinţa publicului".
Direcţia pentru Cultură şi-a făcut însă un plan, în care a inclus reeditarea cărţii "Oameni din Bihor" a lui Teodor Neş, scanarea a două situri susceptibile să conţină urmele unor aşezări dacice şi medievale, realizarea unei statui ecvestre a voievodului Menumorut, lansarea unei cărţi despre geograful francez Emmanuel de Martonne (care a sprijinit România în fixarea graniţelor după Primul Război Mondial), expoziţii cu documente din Arhivele Naţionale, precum şi demersuri pentru includerea Oradiei între "oraşele Unirii", alături de Bucureşti, Iaşi şi Alba Iulia, datorită unionistului local Aurel Lazăr.
100 de proiecte
Cel mai dens plan îl are municipalitatea orădeană, primarul Ilie Bolojan anunţând deja că până în 1 Decembrie 2019 (anul instaurării efective a administraţiei româneşti) va finaliza 100 de noi proiecte de investiţii, dintre care 20 la propunerea orădenilor. "Nu vrem să le facem publice pe toate, dar vor fi 100, pe numărate", spune edilul.
A dezvăluit, totuşi, BIHOREANULUI câteva: Podul Centenarului (cu statui tematice), pietonalizarea străzilor Alecsandri, Libertăţii şi Aurel Lazăr, reabilitarea Pieţei Ferdinand şi Casei Darvas, construirea unui nou corp de clădire la Spitalul Judeţean, a unui pasaj peste Şoseaua Borşului, extinderea liniilor de tramvai din Ioşia în Cantemir, înnoirea parcului de tramvaie şi de autobuze, extinderi de creşe şi grădiniţe, drumuri noi (din strada Bihorului până la Real II, din Podgoria până în Fughiu şi o nouă legătură cu Sîntandrei), asfaltări de străzi etc.
Respect pentru toţi
După ce vineri a fost amplasată statuia "regelui neîncoronat" al Unirii, Ion I.C. Brătianu, în parcul ce-i poartă numele, municipalitatea mai vrea o statuie a lui Iuliu Maniu în grădina Catedralei Greco-Catolice (care va deveni publică după desfiinţarea gardului), un monument ecvestru al Regelui Ferdinand (dărâmat de horthişti în 1940 din Piaţa Unirii), statuile episcopilor ortodox Roman Ciorogariu şi greco-catolic Radu Demetriu în Piaţa Unirii, a primarului Rimler Karoly (şi redenumirea străzii Primăriei după acesta), a arhitectului Rimanoczy Kalman (lângă Biserica Olosig, unde a fost înmormântat), a episcopului slovac Jozef Kozacek, marcarea în Cetate a amplasamentului fostei Catedrale medievale, a mormintelor Sf. Ladislau şi Sigismund de Luxemburg şi a Meridianului Zero, redenumirea străzii Sucevei (strada Deportaţilor Evrei), realizarea Muzeului Art Nouveau. "Ţinem seama de realitatea multietnică şi multiconfesională şi avem convingerea că Oradea trebuie să-şi respecte toţi locuitorii", motivează Bolojan includerea minorităţilor în planurile de Centenar.
De asemenea, va fi editat un manual de istorie a oraşului, care să fie predată, opţional, la clasa a VI-a, iar la Editura Humanitas va fi publicat un şir de conferinţe şi dezbateri la care vor participa atât istorici români, cât şi străini.
André Rieu "pe româneşte"
Totodată, Primăria vrea să realizeze un logo al oraşului, dar şi o Alee a Unirii (cu 100 de arbori şi adăugarea câte unuia în fiecare an), reabilitarea parcurilor Bălcescu şi Brătianu, a statuii Ostaşului Român şi a Generalului Traian Moşoiu, a Cimitirului Militarilor Români şi a monumentului Vulturul din incinta Cimitirului Municipal, atribuirea denumirii Woodrow Wilson unei străzi (după numele preşedintelui SUA care a sprijinit autodeterminarea popoarelor din fostul Imperiu Austro-Ungar), amplasarea unui bust al geografului Emmanuel de Martonne.
Separat, Primăria a pregătit o listă de 72 evenimente publice propuse, care cuprinde de la spectacole folclorice, de muzică clasică şi muzică militară, până la un super-concert susţinut de celebrul violonist André Rieu (foto) împreună cu taragotistul Dumitru Fărcaş, cu solistul Grigore Leşe şi cu un "highidiş" bihorean. Dacă iese, ar fi o "lovitură" ce poate duce în lume numele Oradiei, dar şi să aducă, mai mult ca sigur, noi turişti...
FĂRĂ "INSPIRAŢII"
131 de tăbliţe
Consiliului Judeţean i-au trebuit două săptămâni pentru a transmite că "planul privind Centenarul este în lucru", urmând să fie comunicat "de îndată ce este finalizat".
O idee a dezvăluit-o, deocamdată, vicepreşedintele Ioan Mang, care a afirmat că CJ va amplasa 131 tăbliţe cu numele delegaţilor trimişi din Bihor la Marea Adunare de la Alba Iulia, în localităţile lor de provenienţă, trei dintre ele (Micherechi, Bedeu şi Vecherd) fiind însă pe teritoriul actual al Ungariei.
Muzeul Ţării Crişurilor a anunţat, pe de altă parte, că va organiza mai multe activităţi ştiinţifice în parteneriat cu Universitatea, cu Arhivele Naţionale şi cu Muzeul Unirii din Alba Iulia. "Vor mai fi şi alte surprize, dar daţi-mi voie să nu-i inspirăm şi pe alţii", a spus directorul Aurel Chiriac.