La Prefectura Bihor a avut loc, joi, cea din urmă reuniune din acest an a Colegiului Prefectural, structura informală în cadrul căreia şefii de servicii deconcentrate din judeţ prezintă rapoartele de activitate în faţa prefectului.
Pensionarii bihoreni, mai puţine tratamente
Prima instituţie care şi-a expus bilanţul pe primele zece luni ale anului a fost Casa Judeţeană de Pensii, a cărei reprezentantă, Carmen Polman, a vorbit despre activitatea de distribuire a biletelor de tratament, spunând că în acest an pensionarii bihoreni au beneficiat, până la 30 octombrie, de 6.331 asemenea bilete, în 18 serii, în staţiunile Amara, Bala, Buziaş, Covasna, Geoagiu Băi, Lacu Sărat, Moneasa, Nicolina, Olăneşti, Pucioasa, Sărata Monteoru şi Băile 1 Mai.
Polman a precizat şi condiţiile de acordare a biletelor de tratament (dovedirea cu acte medicale a afecţiunilor alergice, cardiovasculare, dermatologice, digestive, intestinale, neurologice şi reumatologice), precum şi criteriile de ierarhizare a solicitărilor (după punctaje).
Un detaliu notabil este scăderea numărului biletelor de tratament acordate pensionarilor bihoreni de-a lungul anilor: în 2010 aceştia au primit 10.570 bilete, în 2011 numărul a scăzut la 8.550, în 2016 a fost de 6.815, iar anul acesta (până pe 24 noiembrie) 6.331 bilete.
Inspecţii la "relanti", rezultate mai "subţiri"
Un alt raport de activitate l-a prezentat Maria Antal, şefa Gărzii Forestiere Oradea, instituţie care trebuie să verifice respectarea legislaţiei de resort pe 589.200 hectare din cele 2,34 milioane de hectare de pădure de pe teritoriile judeţelor Bihor, Arad, Satu Mare şi Sălaj.
Aceasta a vorbit despre stadiul lucrărilor de reconstrucţie ecologică şi împăduriri ale unor terenuri agricole şi degradate, despre amenajarea pădurilor, activitatea de vânătoare, de control asupra regimului silvic şi asupra activităţilor de valorificare a masei lemnoase.
Conform datelor din raport, în 2017 Garda Forestieră a eliberat un număr mai mare de autorizaţii pentru confecţionarea dispozitivelor de marcare a arborilor tăiaţi legal (69 în acest an faţă de 32 în aceeaşi perioadă a anului trecut), iar instituţia a făcut 15 controale pe cele 69 fonduri cinegetice (faţă de 18 anul trecut).
În ce priveşte activitatea de control asupra regimului silvic, anul acesta Garda Forestieră a făcut 46 inspecţii (faţă de 54 în 2016), dar a găsit 3.809 metri cubi de arbori tăiaţi ilegal (faţă de 2.567 mc anul trecut), valoarea prejudiciului fiind de 810.152 lei (faţă de 718.600 lei în 2016). Tot în acest an, Garda Forestieră a sesizat Parchetele în legătură cu 7 infracţiuni (pentru tăierea ilegală a 2.028 mc de lemn, valorând 410.303 lei).
Pe de altă parte, chiar dacă anul acesta Garda Forestieră a făcut mai multe controale la instalaţiile de debitare a materialului lemnos şi la depozitele de cherestea (521 controale faţă de 454 anul trecut), cantitatea şi valoarea confiscărilor a scăzut considerabil, de 44 de ori. Astfel, dacă anul trecut au fost confiscaţi 13.397 mc, în valoare de 4,87 milioane lei, anul acesta Garda Forestieră a confiscat doar 588 mc, în valoare de 0,11 milioane lei.
Doborâturi pentru populaţie
Şeful Direcţiei Silvice Bihor, Adrian Jurcău, a prezentat şi el activitatea instituţiei care se ocupă de paza şi întreţinerea a 108.640 hectare de pădure, raportând constatarea şi semnalarea către Parchete a 58 de infracţiuni silvice (ce-au avut ca rezultat tăierea ilegală a 311 mc de abrori, în valoare de 0,12 milioane lei), precum şi a 277 contravenţii având acelaşi obiect, tăierile ilegale (în total 236 mc, în valoare de 54.355 lei). Alte 4 contravenţii (pentru care Direcţia Silvică a dat amenzi de 1.200 lei) au fost constatate pentru păşunat abuziv.
De asemenea, pădurarii au făcut 2.105 acţiuni de control privind circulaţia materialului lemnos, în urma cărora au dat 94 de amenzi şi au confiscat 384 mc de material lemnos, în valoare de 199.000 lei.
Nu în ultimul rând, şeful Direcţiei Silvice a precizat că până în prezent din totalul celor 200.000 mc de copaci doborâţi în furtuna din septembrie, 30.000 mc au fost livraţi populaţiei, ca lemne de foc, prin unităţile administrativ-teritoriale.