Ridicarea la cinstea altarelor a episcopului-martir Constantin Bogdanffy, care în anul 1949 a refuzat să înfiinţeze şi să conducă, la iniţiativa autorităţilor comuniste, o Biserică Romano-Catolică Română independentă de Vatican, este prima beatificare a unui episcop român căzut victimă regimului comunist.

Totodată, episcopul-martir Bogdanffy va fi primul prelat romano-catolic de pe teritoriul actual al României care va fi ridicat la rangul de "fericit" după canonizarea Sfântului Ladislau, tot la Oradea, în anul 1092.

Premieră pentru România

"Beatificarea episcopului-martir Bogdanffy Szilard este un eveniment crucial, nu doar pentru Dieceza de Oradea, ci pentru întreaga Biserică Romano-Catolică. Ea deschide o serie care va continua cu beatificarea fostului episcop Ioan Scheffler din Satu Mare, a episcopului Anton Durkovici din Timişoara şi a tuturor episcopilor martiri greco-catolici din România", a explicat episcopul Oradiei, Laszlo Bocskei, într-o conferinţă de presă desfăşurată vineri.

Prea Sfinţitul a amintit că pregătirile pentru beatificare au început în anul 1993, sub mandatul predecesorului său, episcopul Tempfly Jozsef, decretul de beatificare fiind emis pe 27 martie anul acesta de către Papa Benedict al XVI-lea.

"Beatificarea a fost hotărâtă pentru a cinsti un om care a condus această Episcopie şi care, în ciuda faptului că i s-a oferit de către autorităţile comuniste conducerea unei Biserici Romano-Catolice Naţionale rupte de Vatican, nu şi-a trădat crezul, ci a rămas fidel în credinţă Bisericii Universale şi Sfântului Părinte Papa", a spus episcopul Oradiei.

Explicaţii pentru laici

PS Bocskei a arătat că, în pregătirea ceremoniei de beatificare, la Palatul Episcopal din Oradea va fi vernisată, pe 22 octombrie, o expoziţie documentară despre episcopul-martir. Tot atunci va fi lansat şi un film documentar produs de colaboratorii Episcopiei, pe aceeaşi temă.

"Ceremonia de beatificare va avea loc la Catedrala Romano-Catolică din Oradea pe 30 octombrie, în prezenţa Cardinalului Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, şi a Cardinalului Peter Erdo, Primatul Ungariei", a mai spus şeful Diecezei de Oradea. De asemenea, la ceremonie vor participa încă 34 de episcopi din România, Ungaria, Serbia, Ucraina şi Austria.

Pentru prima oară, prin intermediul presei, credincioşii pot afla dinainte cum decurge o ceremonie de beatificare, întrucât episcopul Bocskei a explicat fiecare ritual care va fi săvârşit.

"Beatificarea va avea loc în cadrul unei ceremonii pontificale, adică în prezenţa unui delegat al Sfântului Părinte Papa. La începutul ceremoniei, episcopul locului va cere solemn delegatului beatificarea episcopului-martir, după care cererea sa va fi întărită de Postulator, adică persoana care a susţinut la Vatican beatificarea, şi anume călugărul Szoke Janos. Urmează citirea Decretului Papal de Beatificare de către episcopul Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, şi apoi cel mai spectaculos moment: dezvelirea icoanei noului Fericit al Bisericii, pentru a cărui beatificare se va cânta un imn de mulţumire. Ceremonia va continua cu Liturghia oficiată după tipicul obişnuit, de către Cardinalul Peter Erdo, Primatul Ungariei", a explicat episcopul Laszlo Bocskei.

Fidel, nu trădător

Episcopul Constantin Szilard Bogdanffy s-a născut în localitatea Crna Bara, judeţul Torontal (în Banatul sârbesc) la 21 februarie 1991, a studiat la Timişoara, Oradea şi Budapesta, fiind hirotonit preot la Oradea la 29 iunie 1934, în biserica Sfânta Tereza de Lisieux. A fost profesor de teologie şi filozofie, precum şi duhovnic, la mai multe şcoli din Oradea, unde în timpul ocupaţiei horthiste a oferit refugiu mai multor evrei.

Fost secretar al episcopului Ioan Scheffler de la Satu Mare, pe 14 februarie 1949 a fost consacrat ca episcop, în clandestinitate, de către Nunţiul Papal de la Bucureşti, Gerald O'Hara, pentru a prelua conducerea Diecezei de Satu Mare şi Oradea în cazul arestării episcopului titular, ceea ce s-a şi întâmplat. La 3 septembrie 1949 Bogdanffy a fost arestat de către Securitatea din Oradea, fiind apoi condamnat, pentru înaltă trădare, la 12 ani de muncă silnică. A fost închis pe rând la Jilava, Sighetu Marmaţiei, Capul Midia şi Aiud, unde a şi murit, pe 1 octombrie 1953.

Aşa cum a dezvăluit BIHOREANUL, Bogdanffy a fost acuzat de spionaj de două ori. În 1939, a fost expulzat din România sub acuza de apartenenţă la organizaţia şovină Rezistenţa Maghiară, după ce a fost "turnat" pe nedrept de un elev al său. În realitate, elevul respectiv era membru al organizaţiei iredentiste, iar Bogdanffy i-a cerut, după spovedanie, să părăsească respectiva organizaţie.

De asemenea, în 1949, după ce a refuzat să colaboreze cu autorităţile comuniste pentru a crea şi conduce o Biserică Romano-Catolică independentă de Vatican, a fost acuzat de spionaj în favoarea Papei. Singura sa vină a fost, însă, că - în calitate de secretar al episcopului de la Satu Mare şi apoi de episcop clandestin de Oradea şi Satu Mare - a remis Nunţiaturii de la Bucureşti diverse rapoarte despre situaţia Diecezei şi despre cea a preoţilor romano şi greco-catolici care erau prigoniţi de noul regim.

Citiţi întreaga poveste a lui Constantin Bogdanffy în articolul: Episcopul-spion