Bilanţul pe care prefectul Claudiu Pop intenţiona să-l prezinte public joi dimineaţă cu privire la activitatea instituţiei pe care o conduce a fost transformat în scandal de un grup de opt activişti ecologişti care s-au înfiinţat în sala mare a Prefecturii încă înaintea începerii conferinţei de presă anunţate cu o zi înainte prin mailuri trimise redacţiilor.
Prefera dialogul
La intrarea în sală, văzându-i, prefectul Claudiu Pop le-a cerut un singur lucru, şi anume să nu tulbure conferinţa de presă, ceea ce ecologiştii au acceptat, astfel că reprezentantul Guvernului a vorbit întâi despre două dintre cele mai importante activităţi ale instituţiei: aplicarea legilor fondului funciar şi controlul de legalitate aplicat actelor administraţiei publice locale.
În ce priveşte prima chestiune, Pop a amintit că în acest an, conform Legii 165/2013, a fost "îngheţată" activitatea comisiilor locale de aplicare a legilor fondului funciar, care s-a limitat doar la inventarierea terenurilor încă neretrocedate şi la emiterea titlurilor de proprietate în numai trei situaţii: ca urmare a unor sentinţe judecătoreşti definitive, precum şi pentru corectarea unor acte similare ce conţineau erori. Rezultatul? În acest an, în Bihor au fost emise doar 334 titluri de proprietate, pentru o suprafaţă însumată de 1.932 hectare.
În ce priveşte controlul legalităţii, în acest an Prefectura a luat act de dizolvarea Consiliului Local Bunteşti (ca urmare a faptului că acesta nu s-a întrunit de trei ori consecutiv), astfel că aici vor fi organizate alegeri anticipate parţiale, pentru alegerea unui nou Consiliu. De asemenea, prefectul a arătat că atunci când juriştii instituţiei au constatat existenţa unor hotărâri de Consilii Locale adoptate în condiţii nelegale, a cerut revocarea acestora, iar mai recent, singurul caz în care a solicitat anularea lor prin instanţă este cel al actelor normative adoptate de CL Sânmartin în legătură cu gazele de şist.
După cum BIHOREANUL a mai scris, aleşii locali din această comună au decis în octombrie să interzice orice fel de exploatare petrolieră (de ţiţei, gaze naturale sau neconvenţionale), iar săptămâna trecută şi săptămâna aceasta au hotărât, de asemenea, organizarea unui referendum prin care localnicii să se pronunţe împotriva exploatărilor petroliere de orice fel, precum şi pentru interzicerea expresă a exploatării gazelor de şist.
Şi jurnalist, şi activist?
Explicând încă o dată că "nu de plăcere", din interes sau din ambiţie a decis să atace în justiţie HCL Sânmartin, prefectul şi-a exprimat dezamăgirea că "un jurnalist" a relatat despre acest lucru pentru a induce opiniei publice impresia că ar avea un interes personal ori politic în chestiunea privind exploatarea gazelor de şist.
"Mi-ar plăcea să fiu şi eu ziarist, să văd că nu contează ce scrie în lege, ci ceea ce scriu eu. Prefectul nu doreşte să atace hotărârile Consiliului Local, ci este obligat prin lege", a spus Pop, arătând că, potrivit Constituţiei şi Legii 213/1998, resursele subsolului sunt proprietatea statului, nu ale comunităţilor locale, astfel încât acestea nu pot decide asupra lor.
Deşi nu a dat nici un nume, prefectul s-a referit la Călin Corpaş de la Jurnal bihorean, care nu doar realizează articole cu privire la pericolele exploatării gazelor de şist, ci participă şi organizează şi proteste pe această temă. "Este corect să fii şi ziarist, şi protestatar?", a întrebat, retoric, Pop, fără a primi niciun răspuns, nici măcar de la Corpaş, prezent la conferinţă.
Pop a mai arătat ulterior că nimeni nu a organizat proteste în 2010, când foştii guvernanţi au concesionat perimetrele spre explorare şi exploatare, ceea ce l-a determinat pe Corpaş să reacţioneze. "Nu ar fi trebuit ca Guvernul să se fi consultat cu cetăţenii înainte de a da concesiunile?", a spus jurnalistul, primind de la prefect un răspuns cu trimitere la Guvernul Boc, cel care a aprobat în urmă cu trei ani concesiunile: "Trebuie să-i întrebaţi pe cei din fostul Guvern. Actualul Guvern doar a aprobat acordurile de explorare-exploatare pe baza concesiunilor date de fostul Guvern!".
"Ne-aţi făcut un an greu"
La finalul prezentării prefectului, cu acceptul acestuia şi al celorlalţi jurnalişti din sală, reporterul BIHOREANULUI a cedat unuia dintre activiştii ecologişti dreptul de a formula o întrebare la care reprezentantul Guvernului să răspundă. În loc să profite de acest prilej, însă, una dintre ONG-iste, Laura Turdean, care a precizat că vorbeşte "ca simplu cetăţean", a făcut o declaraţie. În acest timp, colegii tinerei s-au ridicat în picioare şi au afişat pancarte prin care şi-au manifestat opoziţia faţă de exploatarea gazelor de şist, iar unul şi-a pus pe faţă o mască de gaze.
"Domnule prefect, ne-aţi făcut un an 2013 greu, vă rog să nu ne faceţi un 2014 şi mai greu!", a spus Turdean, după care i-a reproşat prefectului că în zona Suplacu de Barcău, unde se exploatează ţiţei, "unul din zece locuitori are cancer", dar şi că în comuna vasluiană Pungeşti jandarmii bat protestatarii împotriva exploatării gazelor de şist, determinându-şi colegii să o aprobe, astfel încât dialogul s-a transformat în vacarm.
"Nu-mi dai tu mie lecţii"
Prefectul a evitat să intre în controverse cu protestatarii, atrăgând atenţia că în ce priveşte activităţile de la Suplac acestea datează de câteva decenii, dar ele au o utilitate economică evidentă, cu care el este de acord, deoarece familiile angajaţilor Petrom trăiesc din salariile acestora, iar cu privire la incidentele de la Pungeşti nu poate răspunde, întrucât este prefect de Bihor, nu de Vaslui.
Pop a adăugat, pe de altă parte, că nu va acţiona niciodată pentru interzicerea sau îngrădirea protestelor, indiferent că este de acord sau nu cu protestatarii, însă cere ca acestea să se menţină în cadrul legal, iar organizatorii lor să nu manipuleze opinia publică.
Întrucât conferinţa de presă se transformase într-un rechizitoriu al ecologiştilor, majoritatea jurnaliştilor a părăsit sala Prefecturii în timp ce activiştii au rămas să se certe cu Pop. La un moment dat, acesta a fost tutuit de Corpaş, care i-a spus "Nu-mi dai tu mie lecţii de dirigenţie", astfel că prefectul i-a cerut să i se adreseze respectuos.