Între succesul editorial şi de Facebook al poliţistului braşovean Marian Godină, cel care a cutezat să aplice legea inclusiv şoferilor cu carnete PSD şi să-şi demaşte superiorii cu doctorate calpe, şi cozile miilor de tineri ce-şi spun bancuri cu miliţieni în timp ce aşteaptă să-şi depună dosarele de recrutare în Poliţie, în Oradea un individ în uniforma Poliţiei Române şi-a schimbat numele de Morlocan în renume de mârlan după ce a batjocorit şase studenţi basarabeni prinşi (poate cere şi medalie pentru asta!) fără buletin în centrul oraşului.

Povestea o puteţi afla din paginile BIHOREANULUI. Nu e nici pe departe primul caz în care poliţişti orădeni sunt acuzaţi de brutalitate. Poate vă amintiţi cum a fost bătut de mascaţi, care sunt „campioni” la asta, un pieţar în faţa blocului său, coincidenţă sau nu, după ce dăduse pe mâna procurorilor doi ofiţeri care îi cereau „taxă de protecţie” ca să-l lase să vândă ţigări în Rogerius.

Isprava agentului Morlocan are, totuşi, alte particularităţi, care suscită indignarea, sila, revolta. Subofiţerul s-a arătat intransigent cu nişte tineri care nu comiseseră nicio infracţiune, ci o banală contravenţie, s-a răcorit asupra unor studenţi (complex de inferioritate?) şi şi-a găsit nişte victime oricum bătute de soartă, din amărâta Moldovă de dincolo de Prut. Celor care sar în sus că de-acolo vin şi racheţii, le amintesc că tot de-acolo vin Zdob şi Zdub, Stratan, ciocolata Bucuria, vinurile de Purcari şi cel mai bun nectar de piersici din lume!

Victimele susţin că poliţistul le-a acuzat de imposibilitatea Unirii din pricina felului lor moldovenesc de a fi, de oarecum subfiinţe. Nimic nu-i mai detestabil decât bihoreanul care se crede buricul Occidentului pentru că s-a născut la doi paşi de Vama Borş! Căci sunt convins că habar nu are subofiţerul cum înaintea sa, alţi miliţieni, cu stele roşii la chipie, încercau să sădească antiromânismul în Republica Socialistă Sovietică Moldovenească turnând poveşti despre „palma frăţească a jandarmului român”. Cum să ştie Morlocanul nostru când, vorba aia, pumnii lui minte nu are?...

Sunt tare curios dacă Garcea cel forţos ar fi fost la fel de zelos în cazul în care dădea peste un campion la box. L-ar fi înjurat, l-ar fi scuipat? Ar fi, oare, la fel de curajos dacă ar trebui să se bage în încăierarea unor interlopi? Sau dacă ar nimeri într-un schimb de focuri? Şi-ar încorda muşchii şi în faţa unui cetăţean american? Dacă avea de-a face cu un „macaronar”, l-ar fi legat ori ar fi preferat o pizza?

Abuzuri de genul celui de care e acuzat Morlocan, fie că va fi dovedit ori muşamalizat, ar trebui să ne amintească o întrebare rămasă fără răspuns de prea multă vreme: de ce nu pretindem ferm Poliţiei Române să-şi monteze pe maşini şi în sedii camere video şi audio, care să înăbuşe din faşă pornirile brutelor în uniformă, dar la o adică să şi probeze cine spune adevărul: victima ori agresorul? Să nu-mi spună nimeni că pentru asta nu sunt bani!