Dacă în ciclul bugetar european încheiat anul trecut municipalitatea a avut proiecte variate, de la cel pentru construirea noii centrale pe gaz la transformarea ştrandului municipal în aquapark, pentru perioada de finanţare 2014-2020 şi-a făcut o listă de priorităţi pe care vrea să le abordeze unitar.

"Ne vom concentra pe proiecte de infrastructură, mobilitate urbană şi servicii publice", spune primarul Ilie Bolojan. Cap la cap, noile proiecte depăşesc 160 milioane euro...

Întâi, termoficarea!

Ilie Bolojan, primar OradeaOrădenii care sperau că oraşul a terminat cu săpăturile s-au înşelat. Dacă în precedentul ciclu bugetar european municipalitatea a reabilitat 17,5 kilometri de magistrale de termoficare în Rogerius şi Ioşia, pentru perioada de finanţare 2014-2020 vrea să înlocuiască încă 20,28 kilometri, în toate zonele! "Reabilitarea sistemului de termoficare va fi cel mai mare proiect. Este vorba de circa 50 milioane euro, cât veniturile oraşului pe un an, care vor fi investiţi în reabilitarea conductelor magistrale, a punctelor termice, în contorizări şi modernizări de instalaţii", spune primarul Ilie Bolojan (foto).

În ce priveşte reţelele, lucrările au fost deja contractate cu o asociere de firme condusă de Energomontaj Timişoara pentru suma de 22 milioane euro. În vară, constructorii au înlocuit 5,7 km de reţele pe bani proprii, deoarece municipalitatea are deocamdată doar promisiunea fondurilor UE. Proiectul va fi depus săptămâna aceasta spre finanţare prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, pentru ca banii să intre în cont în primăvară, la redeschiderea şantierelor. "Va exista o perioadă de deranj, dar odată reabilitat sistemul, din 2020 n-ar trebui să mai existe probleme cu încălzirea, iar preţul gigacaloriei s-ar stabiliza pentru că am elimina pierderile de pe reţele", apreciază primarul.

Banii de drum

Pe lista marilor proiecte de infrastructură se mai numără extinderea şoselei de centură cu 20 km, din Calea Sîntandreiului până în Biharia. Investiţia estimată la 150 milioane euro a fost asumată de Compania Naţională de Drumuri, iar lucrările ar putea începe anul viitor. Municipalitatea s-a bătut pentru această lucrare fiindcă va scoate traficul greu de pe strada Matei Corvin şi va creşte atractivitatea oraşului.

Investiţie de alte 20 milioane euro, amenajarea terminalului intermodal din vecinătatea gării Episcopia Bihor urmăreşte, la rându-i, creşterea competitivităţii economice a municipiului. "Firmele îşi vor putea transporta mărfurile mai rapid pe şosea sau calea ferată, iar dacă aeroportul va avea o zonă cargo, inclusiv aerian", zice edilul.

Accesibilitatea terminalului, asigurată printr-un pasaj peste Şoseaua Borşului, precum şi serviciile asigurate de acesta, de la depozite la hoteluri, ar putea transforma Oradea într-un nod important de transport în vecinătatea Autostrăzii Transilvania.

Un alt proiect vizează fluidizarea traficului pe actuala centură a oraşului. "Trebuie să construim un pasaj rutier peste giraţia din intersecţia străzilor Universităţii şi Ogorului, unde au avut loc accidente mortale. Vrem să creştem siguranţa traficului, mai ales că în zonă se va muta piaţa de vechituri", spune Bolojan. Investiţia, de circa 4 milioane euro, ar putea fi demarată anul viitor, dacă nu din fonduri UE, atunci din bani de la bugetul local.

Investiţii în mobilitate

De altfel, fluidizarea circulaţiei este principalul obiectiv al Planului de Mobilitate Urbană al municipalităţii, care prevede atragerea a 50,8 milioane euro pentru 22 de proiecte. "Să fie 40 de milioane, şi tot va fi bine!", crede Bolojan.

Printre priorităţile Primăriei se numără şi extinderea liniei de tramvai din Calea Aradului până în cartierul Cantemir, de-a lungul pârâului Peţa, pentru a asigura accesul la zona comercială, la viitoarea sală polivalentă şi la campusul universitar, construirea a două noi poduri, unul peste Criş în zona centrului Informatica, iar celălalt peste Peţa în dreptul străzii Feldioarei, respectiv prelungirea drumului rapid din Calea Bihorului până lângă Real II.

Mircea Mălan, viceprimar OradeaPlanul mai vizează reabilitări de străzi, achiziţia de autobuze nepoluante şi extinderea pistelor pentru biciclişti. "Căutăm finanţare pentru a muta traficul rutier în subteran de la podul Dacia până la strada Costaforu, şi pentru a transforma zona din faţa Catedralei ortodoxe într-o piaţă publică", adaugă viceprimarul Mircea Mălan (foto). Edilul recunoaşte însă că investiţia de circa 20 milioane euro va fi greu de finanţat în viitorul apropiat...

Proiecte "mici", dar dese...

În locul proiectelor mari, dar cu şanse de eligibilitate incerte, municipalitatea le preferă pe cele mici, însă de impact. "Căutăm fonduri pentru reabilitarea de blocuri şi de clădiri publice. Asta va reduce facturile de încălzire şi va îmbunătăţi aspectul oraşului", argumentează Mălan.

Primăria vrea să atragă câte 4 milioane euro pentru reabilitarea termică a Spitalului Judeţean şi a celui Municipal, plănuind totodată trecerea pe încălzirea cu apă geotermală a şcolii Ioan Slavici din Calea Clujului.

La fel, vizează extinderea campusului universitar de la Pârâul Peţa până la Cimitirul Municipal, investiţie estimată la 10 milioane euro, modernizarea Ştrandului Ioşia, reabilitarea Pieţei Ferdinand şi transformarea unor străzi ca Vasile Alecsandri şi Aurel Lazăr în artere pietonale.

Primele hopuri...

Printre multe altele, municipalitatea caută fonduri şi pentru reabilitarea casei Darvas La Roche, a fostului Cinema Oradea din complexul Vulturul Negru, a viitorului Muzeu al masoneriei din strada Armatei Române şi a clădirii Colegiului Naţional Mihai Eminescu.

Dacă cererea de finanţare a lucrărilor de la casa Darvas a fost deja depusă, proiectul de la cinematograful Libertatea este neeligibil întrucât imobilul are mai mulţi proprietari, nu unul singur, iar cel al Muzeului masoneriei a intrat în aşteptare până când clădirea va fi transferată oraşului de către Ministerul Finanţelor. La rându-i, clădirea Colegiului Eminescu nu poate fi reabilitată din fondurile rezervate monumentelor pentru că ghidul exclude de la finanţare instituţiile publice. "Căutăm soluţii pentru fiecare proiect în parte", spune, totuşi, viceprimarul.

"Regulile sunt mai restrictive"

Marius Moș, șeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională din Primăria OradeaDeja păţiţi, reprezentanţii Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională din Primărie afirmă că noile reguli ale UE îngreunează atragerea fondurilor. "Finanţatorul îţi poate respinge proiectul pentru orice", zice directorul Marius Moş (foto).

Până săptămâna trecută, municipalitatea a depus spre finanţare doar proiectul privind reabilitarea casei Darvas, de circa 2,5 milioane euro, şi cel privind amenajarea a cinci staţii de încărcare a vehiculelor electrice şi hibrid, de încă 270.000 euro. "Deocamdată nu ştim pentru ce putem atrage fonduri pentru că nici măcar nu au fost terminate ghidurile de finanţare", spune Moş.

La fel ca în precedentul ciclu bugetar, depunerea cu întârziere a proiectelor se va reflecta în amânarea investiţiilor pentru ultima perioadă a ciclului de finanţare, cu toate neajunsurile care derivă din acest lucru: proiecte făcute pe genunchi, lucrări executate la repezeală şi recepţii semnate "cu ochii închişi" pentru a nu returna banii europeni. Iar primii doi ani din ciclul de finanţare 2014-2020 deja s-au pierdut...


NIMIC NOU!
Proiecte pe hârtie

Dacă Primăria Oradea are un portofoliu de proiecte clar, Consiliul Judeţean Bihor încă bâjbâie. Strategia de dezvoltare a judeţului vizează reabilitarea de drumuri judeţene, amenajarea de parcuri industriale şi de zone turistice, dar fără nicio prioritizare. Iar o cerere de informaţii publice prin care BIHOREANUL solicita săptămâna trecută CJ o listă cu proiectele vizate a fost lăsată fără răspuns de către conducerea instituţiei.

Deocamdată, în privinţa CJ cert e doar că va depune spre finanţare prin Programul de Cooperare Transfrontalier Ro-Hu un proiect strategic de circa 14 milioane euro care, la cererea expresă a primarului Ilie Bolojan, va avea o componentă medicală. "Reprezentanţii CJ au acceptat să treacă în proiect achiziţionarea unui al doilea accelerator de particule pentru Centrul oncologic", a spus edilul. Nu de alta, dar în caz contrar municipalitatea a anunţat că va concura CJ cu propriul proiect strategic...