Seceta persistentă cauzată de precipitațiile slabe a făcut ca gradul de umplere în acumulările permanente de apă din județ să scadă sub 53%, iar în localități din 9 comune ale județului au fost instituite restricții în furnizarea apei potabile, a informat Administrația Bazinală de Ape Crișuri în fața Colegiului Prefectural.

Situația este alarmantă și în agricultură, atât din cauza secetei pedologice, cât și a modului de lucru al fermierilor, avertizează Direcția Agricolă. Din suprafața totală de terenuri cultivate în Bihor, nu este irigată nici măcar un procent.

Apă cu porția

Gestionarea secetei a ajuns o preocupare pentru mai multe instituții reprezentate în Colegiul Prefectural Bihor, la reuniunea de miercuri a acestei structuri informale. Unul dintre directorii adjuncți ai Administrației Bazinale de Ape Crișuri, Ioan Oprean (foto), a prezentat un raport potrivit căruia la 4 din cele 62 stații hidrometrice din bazinele hidrografice Ier, Barcău, Crișul Repede și Crișul Negru s-au înregistrat debite minime istorice, la 11 stații s-a înregistrat fenomenul de secare, iar la 3 stații fenomenul de băltire, ceea ce înseamnă că apa este atât de puțină încât nu poate fi pompată.

De altfel, gradul de umplere a acumulărilor de apă din județ administrate de ABA Crișuri este de doar 52,59%.

Potrivit datelor prezentate de reprezentantul ABA Crișuri, pentru prevenirea unor situații critice în asigurarea apei pentru populație au fost instituite restricții în furnizarea apei potabile în 24 de localități din nouă unități administrativ-teritoriale (Gepiu, Biharia, Țețchea, Chișlaz, Remetea, Cetariu, Holod, Șoimi și Săcueni). Restricțiile constau în oprirea furnizării în intervalele orare în care, de obicei, se udă grădinile, iar în unele localități pe întreaga durată a nopții.

De asemenea, au fost instituite restricții și la furnizarea apei pentru trei operatori economici din județ (OMV Petrom Suplacu de Barcău și două exploatații agricole din Chișlaz și Sântimreu).

De la desecări la irigații

Directorul sucursalei Bihor a Administrației Naționale de Îmbunătățiri Funciare, Claudiu Gligor (foto), a arătat că regiunea Crișana a înregistrat anul trecut un deficit sever de precipitații, cu valori sub 600 mm/an.

„Precipitațiile au fost inegale, cu perioade scurte și intense, insuficiente pentru echilibrarea resurselor de apă. Seceta prelungită a accentuat și degradarea solului”, a spus acesta, subliniind că „până acum 4-5 ani pompam milioane de metri cubi de apă anual pentru desecare, dar în ultimii patru ani nu s-a mai pompat niciun metru cub de apă pentru desecare”, astfel că întreaga infrastructură a sucursalei județene a ANIF, concepută pentru desecări, este reconvertită pentru a fi folosită în irigații - peste 3.675 km de rețele hidrotehnice, aproape 1.698 km de canale de colectare, canale principale și văi de apă, 11 baraje, 134 stăvilare și 1.464 lucrări hidrotehnice mai mici.

„Din 2022 am început reprofilarea și decolmatarea canalelor pentru retenția de apă, pe 105 km”, a spus Gligor, arătând că structura pe care o conduce a finalizat și 14 km de canale pentru irigații în zona Salonta - Tinca, a pregătit documentația pentru alți 46 km în zona Cefa - Avram Iancu și este în curs de elaborare a documentației pentru alți 12 km în zona Toboliu - Sânnicolau Român.

În Bihor, însă, doar doi fermieri s-au arătat interesați să înființeze sisteme de irigații, deși capacitățile ANIF pot acoperi 43.000 hectare de teren.

Obiceiuri proaste

Pe de altă parte, directorul adjunct al Direcției Agricole Bihor, Ștefan Francisc, a arătat că în județ sunt cultivate 208.959 hectare de teren și doar 500 hectare sunt irigate, ceea ce înseamnă abia 0,23% din total.

Potrivit informațiilor prezentate de Francisc Ștefan (foto), la instalarea secetei pedologice au contribuit însă, pe lângă lipsa precipitațiilor, și „practici agricole” care acutizează deficitele de apă din pământ.

Concret, este vorba despre arăturile adânci, lucrarea terenurilor cu utilaje grele care compactează solul, ceea ce nu permite infiltrarea apei în pământ. De asemenea, la această situație au contribuit despăduririle suprafețelor învecinate celor agricole și lipsa perdelelor forestiere, ceea ce face ca vântul să usuce rapid solul, precum și distrugerea sistemelor de irigații și refuzul agricultorilor de a-și amenaja stocări de apă.

„Seceta pedologică nu are o singură cauză, ci este rezultatul interacțiunii între schimbările climatice și activitățile umane”, a spus directorul adjunct al Direcției Agricole, potrivit căruia există, totuși, și soluții posibile pentru depășirea acestei situații: culturi rezistente la secetă, trecerea la practici agricole conservatoare, aplicarea de compost și mulcirea terenurilor agricole așa încât solul să nu fie supus eroziunii, colectarea și stocarea apelor pluviale, crearea de perdele forestiere și adaptarea calendarului activităților agricole la condițiile meteo-climatice, adică semănarea mai devreme sau mai târziu, după caz, a terenurilor, plus trecerea la irigarea prin picurare sau prin aspersia cu randamente mari.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!