Guvernul Ungariei lucrează la un studiu pentru prelungirea drumului expres M44 spre localitatea Sarkad din județul Békés și conectarea acestuia cu viitorul drum expres DX Oradea-Arad, care va uni Via Carpatica, din nordul Europei, spre coridorul IV european, către sudul continentului.
Prelungirea M44 de pe teritoriul Ungariei cu 61 kilometri de la Kecskemét prin Szarvas, Békéscsaba și Gyula a fost decisă, ca plan strategic de infrastructură al Guvernului de la Budapesta, încă din 2017.
Drumuri unite
Joia aceasta, un comunicat al Consiliului Judeţean Békés a anunțat, la o zi după o întâlnire cu mai mulți oficiali guvernamentali din țara vecină, că se lucrează la un „studiu preliminar” în acest sens, la întâlnire participând președintele CJ Békés, Mihály Zalai, Zsolt Thoroczkay, şef de departament în cadrul Ministerului Inovaţiei şi Tehnologiei, Zsolt Antoni, şef de departament în cadrul Ministerului de Externe şi al Comerţului Exterior, András Cserkúti, directorul judeţean al Companiei Naţionale de Drumuri din Ungaria, Ferenc Nagy, viceprimar al oraşului Békéscsaba, Pál Povázsai, şeful biroului de proiecte din cadrul Companiei de Dezvoltare a Infrastructurii din Ungaria, precum și reprezentanţi ai Prefecturii judeţului Békés.
Conform comunicatului dat publicității de CJ Békés prin agenția de presă MTI, în planul autorităților ungare este prevăzută „posibilitatea de conectare – prin prelungirea drumului expres M44 – a judeţului Békés şi în ansamblu a Ungariei cu drumul expres planificat de a fi realizat în regiunea Partium (România)”.
Între Salonta și Chișineu Criș
Contactat de BIHOREANUL, președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a confirmat existența planului de conectare a infrastructurii rutiere din cele două țări prin M44 și DX Oradea-Arad, precizând că interconectarea urmează să se facă între orașele Salonta (Bihor) și Chișineu Criș (Arad).
Pe teritoriul României, proiectul de realizare a DX Oradea – Arad, abandonat în urmă cu un deceniu de vechea Companie Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), a fost preluat la finele anului trecut de la actuala Companie Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR) de către consiliile județene Bihor și Arad și primăriile Oradea și Arad, la inițiativa președintelui CJ Bihor, Ilie Bolojan, în baza OUG 101/2020 ce permite administrațiilor locale să preia proiecte majore de la entități centrale, pentru evitarea riscului pierderii de fonduri europene, având în vedere că pentru acest proiect este asigurată finanțarea prin Programul Operațional Regional.
Valoarea estimată a DX Oradea-Arad, care va avea 119 km cu profil de autostradă, este de 1,38 miliarde euro, iar traseul său a fost deja aprobat pe 1 octombrie de CNAIR.
Șoseaua va avea patru noduri rutiere: pornind din Oradea, primul va fi la aproximativ 8 kilometri de oraş şi va asigura joncţiunea cu drumul de legătură Oradea - Autostrada Transilvania (proiect aflat în implementare), al doilea nod va fi amenajat la intersecţia cu DN 79 Oradea - Arad în zona Inand, al treilea în zona Salonta în intersecţia cu drumul judeţean spre Tinca şi Beiuş, iar cel de-al patrulea la limita cu judeţul Arad în zona comunelor Avram Iancu (Bihor) şi Zerind (Arad).
Ilie Bolojan preciza că vor fi realizate, însă, şi alte drumuri de legătură de câte 1 - 2 kilometri între viitorul drum expres şi alte şosele.
Proiectul DX Oradea – Arad se află în stadiul actualizării vechiului studiu de fezabilitate realizat în urmă cu un deceniu de CNADNR, care trebuie să fie gata în primăvara anului viitor, până atunci începând diverse studii (topografice, geologice, genistice etc) în vederea obținerii avizelor și autorizațiilor necesare (de la instituții publice, dar și de la deținătorii de utilități).
După finalizarea SF, va urma o Hotărâre de Guvern pentru exproprieri și licitația pentru desemnarea unui constructor, care să execute drumul expres în 36 luni începând din primăvara anului 2023.