Se pare că nici de data asta n-am avut noroc la alegeri. Cetăţenii au votat la greu USL-ul "pentru Oradea", dar alianţa a avut parte de acelaşi succes şi în celelalte judeţe ale patriei. Aşa că oamenii trimişi în Marea Adunare Naţională vor putea influenţa mai greu trimiterea de bani spre Bihor, căci nu poţi împărţi două paie la trei măgari flămânzi.
În schimb, cu ceva tot ne-am ales: cu revolta în genunchi a liberalilor, care nu pot admite sub nicio formă cooptarea UDMR la guvernare. E de-a dreptul înduioşător să vezi parlamentari care în alte mandate au deschis gura în plen doar la cantina din Casa Poporului cum se indignează la deciziile şefilor.
Eu personal sunt mândru că urmaşii Brătienilor sunt vigilenţi şi se revoltă când începe să pută a carne ţinută prea multă vreme sub şa. Dar mă mir că i-a trădat simţul olfactiv atunci când a venit nea Gigi cu oile sale în elitistul PNL. Sau când au bătut palma pentru alianţa cu urmaşii celor care, în loc de Biblie, s-au închinat la Capitalul lui Marx.
Dacă noi, ca bihoreni, tot nu putem fructifica prezenţa masivă a useliştilor în Parlament, poate că un UDMR la guvernare ne-ar ajuta mai mult. Şi nu neapărat prin vreun ministru pripăşit pe la Mediu sau Sănătate. Ci prin poziţia pe care reprezentanţii maghiarilor o au faţă de regionalizarea ţării.
Ne place sau nu, şovini au ba, proiectul UDMR-iştilor este cel mai favorabil pentru Oradea şi Bihor. Pentru că dacă picăm pe partea greşită a hărţii, în târla Clujului, vom ajunge un fel de Şimleu, numai că ceva mai mare...